Trei din zece moldoveni trăiesc la limita sărăciei absolute, iar sărăcia în mediul rural depășește 45%
Un studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” evidențiază că aproximativ 30% dintre moldoveni trăiesc la limita sărăciei absolute, iar în mediul rural procentul depășește 45%. Dificultățile economice îi determină pe mulți să migreze spre orașe sau în străinătate în căutarea unui trai mai bun. Chiar dacă nivelul sărăciei ar putea fi redus, aceasta nu va dispărea în următorii ani fără intervenția autorităților prin programe diferențiate de sprijin.
Veniturile mici și cheltuielile mari pentru necesități de bază
Potrivit expertului IDIS Victor Ursu, veniturile populației sunt reduse, iar aproape 60% din acestea sunt alocate pentru alimente și energie. Inflația la utilități depășește 10%, iar moldovenii plătesc cel mai mult în raport cu venitul disponibil pentru necesitățile de bază. Recomandările includ subvenționarea consumatorilor vulnerabili și dezvoltarea programelor de eficiență energetică.
Inegalitatea în distribuția veniturilor și disparitățile urbane-rurale
Aproximativ 20% dintre cei mai bogați moldoveni controlează aproape 45% din veniturile totale. Populația rurală are venituri semnificativ mai mici decât cea urbană, iar experții recomandă politici redistributive și programe regionale mai eficiente.
Sănătatea, un lux pentru cei cu venituri mici
Aproximativ 45% din cheltuielile medicale sunt suportate direct din buzunarul populației, iar în mediul rural persistă lipsa specialiștilor. Extinderea serviciilor mobile de medicină de familie și digitalizarea sistemului sunt recomandate pentru a îmbunătăți accesul la servicii medicale.
Emigrarea și deficitul de forță de muncă
Nivelul salarial scăzut determină migrația tinerilor: 43% dintre cei între 18-29 de ani și 42% dintre cei între 30-44 de ani sunt plecați peste hotare. În 2025, 81% dintre respondenți consideră necesar un salariu de peste 15.000 de lei pentru a rămâne în țară. În ultimii 14 ani, aproape 478.000 de moldoveni au emigrat, iar procesul continuă, deși intenția de plecare a tinerilor a scăzut ușor în 2025, stimulată de perspectivele aderării la UE.
Agricultura, afectată de tehnologii învechite și schimbări climatice
Echipamentele agricole sunt vechi, cu o durată de viață de 20-25 de ani, comparativ cu 8-10 ani în România și Polonia. Productivitatea este redusă, iar digitalizarea poate crește randamentul cu până la 30% și reduce consumul de resurse. Investițiile în tehnologii agricole au crescut cu 37% în 2024.
Seceta a provocat pierderi de 20-30% în agricultură, iar fondurile alocate pentru sisteme de irigații au scăzut în 2024 față de 2023, ceea ce ridică semne de întrebare privind prioritizarea acestui sector.
Impozitele și mediul de afaceri
Deși povara fiscală în Republica Moldova este mai mică decât în alte țări din regiune, ritmul de creștere a impozitelor creează percepția unei fiscalități ridicate, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Sistemul fiscal favorizează companiile mari, spre deosebire de alte state unde impozitarea este mai echilibrată.
Integrarea europeană ca soluție pentru stabilitate și dezvoltare
Peste jumătate dintre companii consideră că mediul macroeconomic este prost gestionat, afectat de instabilitatea geopolitică și crizele economice repetate. Expertul Ion Tornea subliniază că integrarea în blocuri economice și militare mai mari, precum UE și NATO, a permis altor state din regiune să depășească provocările similare, crescând investițiile, creând locuri de muncă și sporind veniturile populației.