Potrivit Ministerului Apărării Naționale, noaptea trecută a avut loc un nou incident serios la granița României, pe fondul atacurilor aeriene masive ale Rusiei asupra Ucrainei. Totul a început în jurul orei 00:20–00:25, când o dronă a fost detectată intrând aproximativ 8 kilometri în spațiul aerian al României, pe direcția Vâlcovo (Ucraina) – Periprava – Chilia Veche, în Delta Dunării.
În contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea frontierei, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 00:25 pentru a monitoriza situația aeriană la graniță.
Traseu bizar: Ucraina – România – Ucraina – Republica Moldova – din nou spre România
După ce a survolat teritoriul românesc pe o distanță de aproximativ 8 kilometri, drona a dispărut de pe radare în zona Chilia Veche. La scurt timp, însă, semnalul ei a reapărut intermitent, timp de circa 12 minute, de data aceasta venind dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (județul Galați).
Reconstrucția traseului, pe baza datelor radar și a punctelor succesive de apariție, sugerează următorul parcurs:
- intrare inițială în România din Ucraina (Vâlcovo – Periprava – Chilia Veche);
- revenire spre teritoriul ucrainean;
- traversarea spațiului aerian al Republicii Moldova;
- reapariție în proximitatea frontierei românești, în zona județului Galați.
Populația din nordul județului Galați a primit mesaj RO-Alert la ora 00:59, după un prim avertisment transmis anterior în nordul județului Tulcea, semn că autoritățile au tratat incidentul ca pe un risc real de cădere a unor fragmente sau a întregului vehicul aerian.
Dispozitiv mixt româno-german în aer. De ce nu a fost doborâtă drona
Pe lângă cele două Eurofighter Typhoon germane aflate deja în misiune de poliție aeriană întărită, Forțele Aeriene Române au ridicat în aer și două aeronave F-16, configurând astfel un dispozitiv mixt româno-german de monitorizare și intervenție.
Ministerul Apărării a precizat că, până în acest moment, nu au fost raportate impacturi ale vreunui vehicul aerian cu solul pe teritoriul României. Echipe de specialiști sunt pregătite să caute eventuale resturi, dacă vor apărea indicii în acest sens.
Purtătorul de cuvânt al MApN, colonelul Corneliu Pavel, a declarat că forțele aeriene au avut autorizarea de angajare a țintei, inclusiv pentru doborârea dronei. Decizia operațională a fost însă să nu se tragă, în condițiile în care:
- semnalul dronei apărea intermitent;
- ținta era confirmată doar pe radar, fără o identificare vizuală clară și continuă;
- exista risc de pagube colaterale, în cazul în care resturile ar fi căzut în zone locuite sau greu de controlat.
Raționamentul este similar cu cel anunțat și în alte incidente recente cu drone rusești, când piloții au avut aprobare de angajare, dar au optat să nu deschidă focul, după evaluarea riscurilor.
Incidentul se înscrie într-o serie mai amplă de survolări sau posibile violări ale spațiului aerian moldovean și românesc de către mijloace aeriene rusești, în contextul intensificării războiului aerian la granița de est a NATO.
Noapte de foc în Ucraina: peste 470 de drone și 47 de rachete lansate de Rusia
Drona care a intrat în spațiul aerian al României a făcut parte dintr-un atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de 19 noiembrie. Autoritățile ucrainene au introdus întreruperi de curent de urgență în toată țara, după ce infrastructura energetică a fost din nou vizată, de această dată inclusiv în orașele din vest.
Potrivit datelor preliminare, Rusia a lansat:
- peste 470 de drone,
- și 47 de rachete,
în cadrul acestui „atac îndrăzneț”, orientat în special împotriva rețelelor de energie și a infrastructurii critice.
Pentru NATO, astfel de incidente – în care drone sau fragmente de rachete ajung în proximitatea sau chiar pe teritoriul statelor membre – reprezintă un motiv suplimentar de îngrijorare privind securitatea flancului estic și necesitatea unei monitorizări aeriene permanente, cu reacție rapidă și coordonare între aliați.