Autoritățile sârbe și cele ruse au decis să formeze un grup comun de anchetă pentru a clarifica modul în care muniție produsă în Serbia a ajuns pe frontul ucrainean, a anunțat președintele Aleksandar Vucic. Declarația vine după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei a lansat un atac fără precedent asupra Belgradului, acuzând Serbia că alimentează în mod indirect efortul de război al Ucrainei, relatează Reuters.
Într-un comunicat incendiar intitulat „Industria militară sârbă încearcă să tragă Rusia pe la spate”, Serviciul de Informații Externe Ruse susține că Serbia a livrat, prin intermediul unor țări terțe și folosind documente falsificate, sute de mii de proiectile și peste un milion de cartușe destinate armelor ușoare către Ucraina. Agenția rusă menționează explicit state precum Cehia, Polonia și Bulgaria ca fiind implicate în aceste tranzacții.
Potrivit Moscovei, aceste livrări au un singur scop: „de a ucide și mutila personalul militar rus și populația civilă a Rusiei”, o retorică dură care marchează un moment de răcire a relațiilor tradițional apropiate dintre Moscova și Belgrad.
Vucic respinge parțial acuzațiile și cere clarificări
Aleksandar Vucic a reacționat rapid, confirmând existența unor discuții cu Vladimir Putin pe această temă, în timpul vizitei sale recente la Moscova, pe 9 mai. El a recunoscut că unele informații prezentate de rRusia ar putea avea o bază factuală, dar a respins categoric o parte dintre acuzații.
„Am format un grup de lucru, împreună cu partenerii ruși, pentru a stabili faptele. Unele dintre lucrurile care au fost spuse nu sunt adevărate”, a declarat președintele sârb într-un interviu televizat.
Exporturi indirecte, dar recunoscute
Conform unui document secret al Pentagonului, citat de presă, Serbia ar fi acceptat în 2023 să furnizeze arme către Kiev, în ciuda neutralității sale militare asumate. Vucic nu a negat aceste exporturi, afirmând însă că Serbia respectă interdicția de a furniza arme direct către Ucraina sau Rusia.
„Exportăm muniție, dar nu către Ucraina sau Rusia. Avem contracte cu alte state — americani, spanioli, cehi — iar ce fac ei cu produsele noastre ulterior nu este responsabilitatea noastră”, a declarat liderul sârb pentru Financial Times. El a recunoscut că valoarea acestor exporturi, estimate la aproximativ 800 de milioane de euro, este „în general corectă”.
Relații complicate între Rusia și Serbia
Deși Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Rusia rămâne un aliat strategic important. Moscova este principalul furnizor de gaze al Belgradului, iar rafinăria de petrol din țară este controlată în mare parte de Gazprom.
În același timp, Serbia refuză să impună sancțiuni împotriva Rusiei, dar a condamnat la ONU agresiunea Moscovei asupra Ucrainei și s-a întâlnit de mai multe ori cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această poziționare duală reflectă echilibrul delicat pe care Belgradul încearcă să-l mențină între Est și Vest.
Un semnal de alarmă pentru politica externă sârbă
Tonul dur folosit de Moscova, cu acuzații grave și retorică emoțională despre „trădarea popoarelor slave fraterne”, pare să indice o iritare crescândă a Kremlinului față de atitudinea ambiguă a Belgradului. Este pentru prima dată în ultimele decenii când Rusia lansează o astfel de ofensivă verbală asupra Serbiei, un semnal clar că tensiunile ar putea escalada dacă ancheta comună nu va liniști apele.
Pe fundalul acestui scandal, Serbia se vede prinsă între presiunile economice ale Vestului și loialitățile istorice față de Rusia — o ecuație tot mai dificilă într-un context geopolitic marcat de polarizare și război.