Vicedirectorul „Telefilm Chișinău”, Leonid Melnic, a postat pe o rețea de socializare un mesaj în care vine cu dovezi si informații clare despre situația la moment la adresa conducerii Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu.
"Sunt adesea întrebat pe rețelele de socializare (de două ori) dacă mă consider o persoană inteligentă și spirituală. Răspund fără ezitare: DA! Cred bine despre mine și AM prieteni sinceri care îmi confirmă acest lucru. Nu sunt perfect – am și metehne, mai ales când întâlnesc oameni care mint. Atunci devin doar „spiritual”.
Unii mă întreabă (doi) dacă am cerut favoruri de la actualul „manager” al TRM sau dacă am solicitat semnarea unor contracte dubioase. Răspunsul meu este categoric: NU! Sunt doar minciuni sfruntate – așa cum îi este obiceiul acestei făpturi. Asta ca să știți cât să credeți din aberațiile pe care le enunță. Cineva spunea: „Vorbele sunt pentru minciuni, faptele – pentru adevăr.” Eu cer fapte: să spună concret ce favoruri am cerut, care sunt contractele dubioase. Altfel, sunt doar vorbe goale", este doar o parte din mesajul său.
Acesta a mai scris:"Favorurile reale par să fie rezervate „managerului” – fie din partea CSD, fie autoacordate. Un simplu exemplu: la o ședință CSD, președintele Arcadie Gherasim a constatat „o încălcare a Codului audiovizualului de către directorul general” (proces verbal nr. 13 din 22 mai 2024). În Decizia nr. 24 din aceeași zi se menționează „neîndeplinirea UNUI ȘIR de decizii ale CSD”. Conform logicii, ar fi trebuit aplicată o sancțiune. Dar nu la TRM! Pe 23 decembrie 2024, CSD a decis „acordarea unui premiu unic… în mărime de un salariu de funcție” – adică peste 60.000 de lei. Nu e acesta un favor?
Alt exemplu: aprobarea din bani publici a unui mini-MBA de 19.500 EURO, plus cheltuieli de deplasare de circa 146.360 MDL (Barcelona – 15.660 MDL, Los Angeles – 49.220 MDL, New York – 81.480 MDL). Nu e un favor?
Știu și răspunsurile: „Nu e adevărat! Nu e dovedit! E un fals!”. Apropo de minciuna cu „falsul” despre „cerșitul respectului”: când a văzut cât de mare a devenit scandalul deciziei sale de a-și autoimpune respectul, a reacționat imediat: „E FALS!”. Dar decizia deja fusese pusă în aplicare – toate demersurile fără „Stimate domn…” erau deja întoarse autorilor. După ce angajații TV s-au crucit și au pus și diagnoze, au refăcut demersurile. „Cerșetorul de respect” regretă că nu poate să ne „reeduce” pe toți, dar poate oricând să ne impună „respectul” lui. Și-ar fi dorit să transforme TRM într-o instituție de corecție, sper să nu-și atingă scopul.
Nu știu de ce am crezut că RESPECTUL se câștigă, nu se impune.
Am fost întrebat (de două ori) și despre „contractele dubioase”. Prezentați-le, „stimate” „domn”! Faptele sunt clare: singurul contract propus a fost cu un ONG care dorea promovarea valorilor europene. A fost refuzat de manager, pe motiv că emisiunea ar fi „politică”. Ironia e că, cu doar câteva luni înainte, aceeași emisiune a difuzat ediții cu teme socio-politice, prin contract semnat chiar de directorul general. Concluzia mea: pentru managerul TRM, contractele în care trebuie promovate valorile europene sunt „dubioase”. Confirmarea cât de mult sunt promovate valorile europene, în acest caz referendumul pro-european, vine și de la Liliana Vitu, președinta Consiliului Audiovizualului (video mai jos). Probabil are în vedere acele propuneri ciudate, ca să nu le spun dubioase, cu care și-a trimis de câteva ori solii la noi.
Transparența, drepturile omului, echitatea, demnitatea umană -pentru managerul de la TRM sunt ca un fular roșu pentru taur, se tulbură că trebuiesc respectate.
Am mai fost întrebat în ultimele zile (de două ori) cât de mult „țin” acești „profesioniști” la imaginea companiei. Se vede în cifre: Mariana Rata a calculat că, din 2021 până în 2024, volumul producției proprii a scăzut cu 997 de ore (2,73 ore pe zi!), deși bugetul a crescut cu 50 de milioane. Pe ce se duc acești bani? Pe mese de Revelion de 150 000 de lei și emisiuni de 2 000 000 de lei. În doi ani la rând, un sfert din bugetul CNC pentru producțiile de film din toată Moldova a fost cheltuit pe o singură emisiune „de unică folosință”, iar 150 000 de lei este hrana pentru circa 30 de elevi pe un an întreg.
Mă miră că nu stârnește nicio întrebare cheltuirea a 150.000 de lei pentru o masă, în timp ce sărăcia absolută crește. Putem să punem întrebări cam ce include un meniu de 1500 de lei/persoana fără băutură? Știu că pe nimeni nu interesează, dar e greșit dacă întrebăm?
Managerii „profesioniști” au ruinat inclusiv unul dintre cele mai mediatizate proiecte muzicale „EUROVISION SONG CONTEST”. Tot cu gândul la imaginea Companiei, angajează personal care se îmbată în timpul serviciului și își face nevoile pe coridoare (toate nevoile). Aceasta e fața adevărată a acestei „echipe” manageriale. Aș putea continua încă pe multe pagini cu asemenea exemple.
Întreb Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, sub controlul căruia se află TRM, Guvernul Republicii MoldovaDorin Recean, Președinția Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Curtea de Conturi a Republicii Moldova:
• Dacă ceri transparență – e atac la Companie?
• Dacă vrei respectarea drepturilor – e atac la Companie?
• Dacă întrebi cum sunt cheltuiți banii publici – e atac la Companie?
• Dacă ai alte păreri decât managerul general – e atac la Companie?
• Dacă denunți încălcări ale legii – e atac la Companie?
• Dacă ceri să se respecte regulamentele- e atac la Companie?
Întreb pentru cei doi care insistă pe rețelele de socializare.
Eu am adus fapte și cifre, nu insinuări.
Eu îmi respect Compania, însă nu pot afirma același lucru despre conducerea acesteia.
Ridicolul situației este că un individ, spălat prin apele murdare ale politicii moldave, încearcă să-i mânjească pe toți.
„Stimate” „domn” , încetați să dați o tentă politică acestei chestiuni. Știu că v-ar conveni, dar nu este vorba despre politică. Revolta mea este împotriva nesimțirii și a incompetenței!
Sper că am fost spiritual, inteligent nu mi-am propus.
Transparență, democrație și bunăstare vă doresc!"