Rusia intenționează să producă până la 120.000 de bombe planante (glide bombs) în acest an, inclusiv 500 de noi bombe cu rază extinsă, capabile să lovească ținte aflate mult în interiorul teritoriului ucrainean, a declarat adjunctul șefului serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), generalul-maior Vadym Skibitskyi, într-un interviu citat de Reuters.
Potrivit acestuia, cifra de 120.000 include atât muniții noi, cât și bombe clasice adaptate pentru a deveni bombe planante, prin montarea de aripi și, uneori, de motoare, astfel încât să poată parcurge zeci de kilometri până la țintă. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste date.
200–250 de bombe planante pe zi
Skibitskyi afirmă că forțele ruse lansează zilnic între 200 și 250 de bombe planante asupra pozițiilor ucrainene, față de o medie de aproximativ 170 pe zi luna trecută, conform datelor Ministerului Apărării de la Kyiv.
„Este posibil să fie doborâte, dar cantitatea acestor bombe aeriene produse în Federația Rusă este enormă. Aceasta este o amenințare. O amenințare la care va trebui să răspundem adecvat”, a spus el.
Bombe planante, cu încărcături de câteva sute de kilograme de explozibil, sunt mult mai ieftine și mai numeroase decât rachetele și pot lovi fără ca avioanele rusești să treacă linia frontului, reducând riscul de a fi doborâte. Acestea au devastat orașe de pe linia frontului, precum Harkiv și Herson.
Rază extinsă: până la 200 km, cu planuri pentru 400 km
Dacă până acum raza de acțiune a acestor bombe era estimată la până la 90 km, Skibitskyi spune că Rusia lansează producția de masă a unui nou tip de bombă planantă, capabilă să zboare până la 200 km de la punctul de lansare de pe avion. Aproximativ 500 de astfel de bombe ar urma să fie produse până la sfârșitul anului.
Ucraina crede, de asemenea, că Rusia lucrează la modificări care ar permite acestor bombe să atingă până la 400 km, ceea ce ar extinde considerabil lista orașelor ucrainene vulnerabile, fără a fi nevoie de utilizarea rachetelor.
Atacurile cu bombe planante din octombrie asupra regiunilor Mykolaiv, Poltava și Odesa – situate la zeci de kilometri de linia frontului – ar demonstra deja creșterea razei de acțiune a acestor arme.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat informațiile. Moscova susține că nu vizează civili, deși mii de oameni au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă în 2022.
70.000 de drone cu rază lungă în 2025
Skibitskyi a mai estimat că Rusia va produce în 2025 aproximativ 70.000 de drone cu rază lungă, dintre care 30.000 de tip Shahed, folosite intens în atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.
„Au început cu 30 de drone pe lună, acum 30 pot zbura spre o singură țintă”, a spus el, avertizând că atacurile asupra infrastructurii de gaz și energie vor continua pe timpul iernii. Scopul, spune oficialul ucrainean, este de a destabiliza situația internă și de a forța Ucraina într-o poziție mai vulnerabilă în eventuale negocieri de pace.
Skibitskyi a adăugat că, dacă trupele ruse vor reuși să cucerească orașul Pokrovsk, unde se dau lupte de stradă, următorul obiectiv va fi împingerea frontului până la granițele administrative ale regiunii Donețk.
Coreea de Nord: obuze, drone și lecții învățate din război
Oficialul ucrainean a vorbit și despre sprijinul militar oferit Rusiei de Coreea de Nord. El a estimat că, din 2023, Phenianul a livrat Moscovei aproximativ 6,5 milioane de obuze de artilerie, ceea ce a ajutat Rusia să mențină un ritm ridicat de foc pe front în 2024. Totuși, în 2025 volumul ar fi scăzut la mai puțin de jumătate, pe fondul epuizării stocurilor nord-coreene.
Potrivit lui Skibitskyi, circa jumătate dintre obuzele livrate erau atât de vechi încât necesitau recondiționare în uzine din Rusia. El a mai spus că în septembrie nu s-au înregistrat livrări de obuze, dar unele transporturi au fost reluate în octombrie.
Coreea de Nord ar fi trecut, de asemenea, la producția de masă pe teritoriul său a dronelor FPV cu rază scurtă și a unor drone de atac cu rază medie, inspirându-se din experiența războiului din Ucraina. Skibitskyi nu a oferit cifre privind volumul producției.
Phenianul a trimis mii de militari să lupte alături de forțele ruse în regiunea Kursk, pe teritoriul Rusiei, după o incursiune ucraineană menită să reducă presiunea de pe alte sectoare ale frontului și să creeze pârghii în eventuale negocieri. Coreea de Nord și-a recunoscut implicarea, susținând că „apără pacea mondială” în fața „agresiunii Occidentului”, dar nu a oferit detalii și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.