Coaliția Națională „Viața fără Violență” anunță un protest în fața Ministerului Afacerilor Interne, pe 4 septembrie, după tragedia de la Măgdăcești, raionul Criuleni, unde o femeie de 42 de ani ar fi fost ucisă de soțul său, deși beneficia de ordonanță de protecție. În același timp, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, solicită Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active în care agresorii sunt monitorizați electronic.
Reacțiile vin după ce au apărut informații privind problemele în monitorizarea electronică a bărbatului de 47 de ani, care ar fi ajuns la domiciliul femeii cu o armă, iar ulterior s-ar fi sinucis. Directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a depus demisia, însă Doina Gherman susține că această măsură nu este suficientă.
Protest pe 4 septembrie în fața Ministerului de Interne
Coaliția Națională „Viața fără Violență” a anunțat că manifestația va avea loc pe 4 septembrie, începând cu ora 12:00, în fața Ministerului Afacerilor Interne.
Organizația acuză autoritățile că măsurile existente nu au reușit să ofere protecție victimei și cere acțiuni concrete pentru prevenirea altor cazuri de violență împotriva femeilor.
În mesajul prin care anunță protestul, Coaliția întreabă câte forumuri, mese rotunde și discuții mai sunt necesare până când violența împotriva femeilor va fi tratată cu suficientă seriozitate și declarațiile oficiale vor fi urmate de măsuri eficiente de protecție.
Protestul este anunțat sub mesajul „Cerem dreptate pentru victimele trădate de autorități”.
Doina Gherman: „Demisiile sunt un început. Nu sunt un răspuns”
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a reacționat la caz și susține că demisiile unor responsabili nu rezolvă problemele sistemului de protecție a victimelor violenței.
„Demisiile sunt un început. Nu sunt un răspuns. Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești”, a declarat Doina Gherman.
Potrivit acesteia, femeia a apelat la instrumentele de protecție prevăzute de lege, depunând plângeri și obținând două ordonanțe de protecție.
„Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice – nu au fost acolo. Un agresor monitorizat electronic a ajuns nestingherit la ușa ei, cu o armă. Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a afirmat vicepreședinta Parlamentului.
Audit pentru toate cazurile active de monitorizare electronică
În urma tragediei, Gherman spune că a solicitat Guvernului verificarea imediată a tuturor cazurilor în care agresorii sunt monitorizați prin intermediul brățărilor electronice.
„Am solicitat Guvernului un audit imediat al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor. Fiecare femeie care are astăzi o ordonanță de protecție trebuie să știe dacă brățara agresorului ei funcționează. Astăzi. Nu după următoarea tragedie”, a declarat aceasta.
Potrivit datelor prezentate de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în prezent 354 de persoane se află sub monitorizare electronică în Republica Moldova. Dintre acestea, 190 sunt agresori familiali, reprezentând cea mai numeroasă categorie.
Ce s-a întâmplat cu brățara electronică a bărbatului
Cronologia prezentată de autorități indică faptul că femeia s-a adresat Procuraturii Criuleni pe 13 iulie, solicitând protecție împotriva soțului său.
Pe 16 iulie, Judecătoria Criuleni a emis o primă ordonanță de protecție, valabilă timp de 30 de zile. La 3 august, bărbatul ar fi încălcat măsura, contactând telefonic victima, situație care ar fi fost înregistrată de ofițerul de urmărire penală.
La 24 august, femeia a solicitat o nouă ordonanță de protecție. Aceasta a fost emisă pe 25 august și transmisă Biroului de Probațiune Criuleni.
În aceeași zi, la ora 16:50, bărbatului i-a fost aplicat echipamentul de monitorizare electronică.
Tot pe 25 august au apărut însă probleme. Semnalul GPS al dispozitivului a dispărut de pe platforma de monitorizare, în timp ce semnalul SIM continua să transmită date, fără a permite stabilirea locației exacte.
Contactat de inspectori, bărbatul ar fi spus că se află în Orhei și că se va prezenta personal la inspectorat. Ulterior, acesta a informat Direcția Monitorizare Electronică despre intenția de a părăsi Republica Moldova pentru patru-cinci zile, iar la scurt timp semnalul GPS a dispărut definitiv de pe platformă.
Poliția de Frontieră a confirmat ulterior că bărbatul s-a aflat în afara Republicii Moldova în perioada 25–30 august.
A revenit în țară cu o zi înainte de tragedie
În zilele următoare, consilierii de probațiune au încercat să îl contacteze. Pe 26 august acesta nu ar fi putut fi găsit, iar pe 28 august ar fi comunicat că se află în Germania.
Pe 31 august, în cursul dimineții, un inspector al Direcției de Monitorizare Electronică ar fi încercat în repetate rânduri să îl contacteze, fără succes.
La ora 09:17, Serviciul 112 a primit apelul prin care era anunțată tragedia.
Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei, bărbatul ar fi ajuns la domiciliul comun din Măgdăcești și și-ar fi împușcat soția cu o armă deținută ilegal și despre care autoritățile locale au declarat că ar fi fost confecționată artizanal. Ulterior, acesta s-ar fi deplasat în spatele locuinței și s-ar fi împușcat cu aceeași armă.
Cei doi au fost găsiți fără viață de fiica lor în vârstă de 15 ani. La cercetarea locului tragediei, dispozitivul de monitorizare electronică nu a fost găsit asupra bărbatului.
Șeful Inspectoratului Național de Probațiune și-a dat demisia
În urma cazului, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a depus demisia pe 2 septembrie.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a anunțat demisia și a recunoscut că mecanismul de monitorizare electronică nu a reușit, în acest caz, să ofere protecția necesară victimei.
În paralel, sunt efectuate verificări pentru a stabili modul în care angajații responsabili de supravegherea electronică și-au îndeplinit atribuțiile, cum au fost gestionate problemele apărute în funcționarea dispozitivului și dacă instituțiile competente au reacționat corespunzător la semnalele de risc.