Patru companii cu legături în Federația Rusă au desfășurat acțiuni coordonate în timpul campaniei și alegerilor din 2024 pentru a modela opinia publică, a destabiliza capacitatea de decizie a autorităților și a dilua coeziunea socială, a declarat marți procurorul general al României, Alex Florența. Anunțul vine în contextul în care procurorii au dispus trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost candidat independent la prezidențiale, pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, potrivit Hotnews.
Foto: Alexandru Dobre/ MEDIAFAX
Potrivit lui Florența, România a fost ținta unor „campanii hibride ample” pe durata anului electoral 2024, derulate prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, micro‑targetare, dezinformare și influențarea electoratului. Procurorul general a descris un mecanism ofensiv care a exploatat vulnerabilități ale audiențelor prin folosirea versatilă a platformelor sociale, eludarea politicilor acestora privind promovarea actorilor politici și aplicarea de tehnici de inginerie socială pentru segmentarea publicului și livrarea de mesaje personalizate. Scopul declarat: deturnarea derulării optime a procesului electoral.
În materialul expus, Parchetul a indicat o cronologie a fenomenului: micro‑targetare încă din 2019, începutul războiului hibrid în 2022 și intensificarea semnificativă în 2024 a campaniei unui candidat independent – aluzie la Călin Georgescu. Începând cu noiembrie 2024, în comunități extremiste s-a observat un val de narative instigatoare la ură și violență, asociate promovării candidatului, cu conținut generat pe scară largă prin inteligență artificială. Aceste conținuturi ar fi alimentat un climat de panică și efervescență, fiind preluate și viralizate de grupări extremiste din plan intern. Procurorul a menționat că tiparul narativ și tehnicile corespund modus operandi atribuit Federației Ruse, întâlnit și în alte state din regiune, precum Republica Moldova și Georgia.
Un episod invocat privește exploatarea simbolurilor și memoriei Revoluției din 1989. Sub hashtagul #revoluție, lansat din „infrastructură rusă” pe canale de Telegram, s-a propagat o cantitate masivă de mesaje incitatoare în preajma primului tur al prezidențialelor, ulterior amplificate printr-o „infrastructură de sprijin”. În paralel, au fost identificate ferme de troli, rețele de boți și conturi false care mimesc identități reale, precum și o rețea de influenceri cooptați, folosiți pentru a replica narative pro‑ruse bazate pe conținut emoțional, simplu și ușor de distribuit.
Florența a detaliat și aranjamentele infrastructurale: patru companii cu legături certe în Federația Rusă ar fi dezvoltat și susținut sisteme informatice complexe – site‑uri pentru distribuirea de conținut malițios, pagini de social media cu comportament neautentic coordonat și conținut generat cu AI. Traficul către aceste site‑uri ar fi fost „cumpărat” prin rețele de reclame promovate preponderent de aceleași patru companii. Elementele care indică legături cu Rusia includ sedii „internationale” situate la adrese improbabile (de tip centre comerciale), istorice corporatiste ce trimit la înființare/finațare din Federația Rusă, mărci înregistrate de firme off‑shore care, la rândul lor, sunt administrate de entități rusești.
În plan judiciar, cazul Călin Georgescu este descris ca o campanie online agresivă, intensificată în 2024, cu recurs extensiv la conținut generat de inteligența artificială și narative instigatoare. Pe 9 martie, respingerea candidaturii sale de către Biroul Electoral Central a declanșat proteste violente în fața BEC, cu intervenția jandarmilor, după ce susținători ai candidatului au rupt gardurile instituției.
Procurorul general a avertizat că România rămâne în vizorul unei agresiuni hibride „insidioase și perfide”, cu efecte de influențare asupra vieții sociale și economice, subliniind necesitatea unui răspuns robust instituțional și societal. În acest context, președintele Nicușor Dan a reacționat, apreciind demersul Parchetului și invitând presa și publicul „să se informeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024”, calificând cercetarea drept „o dovadă consistentă” a dezinformării sistematice ruse și a influențării substanțiale a prezidențialelor din 2024. „Felicit Parchetul General pentru cercetarea prezentată azi, păstrându-mi criticile asupra activității lor generale”, a scris el pe Facebook.
Ancheta Parchetului General indică structurarea unei ecologii informaționale paralele – conținut fabricat și amplificat artificial, vectorizat prin rețele tehnice și umane – cu scopul de a eroda încrederea publică, a radicaliza segmente de public și a perturba procesele electorale. Urmează ca instanța să se pronunțe asupra acuzațiilor din speța Călin Georgescu, în timp ce investigațiile privind companiile și rețelele de distribuție continuă.