Piața Marii Adunări Naționale s-a transformat luni, 31 august, într-o sală de clasă în aer liber. Peste 2.500 de persoane s-au reunit la cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale, organizată cu ocazia Zilei Limbii Române.
În acest an, participanții au fost invitați să redescopere opera lui Gheorghe Urschi, textul dictării fiind un fragment din piesa „Testamentul”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub patronajul Președinției Republicii Moldova.
Manifestarea a început cu intonarea imnului Republicii Moldova și cu un moment artistic susținut de corala „Vocile Primăverii” a Liceului Teoretic „Ion Creangă” din Chișinău.
De ce a fost ales Gheorghe Urschi
Secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Adriana Cazacu, a explicat că alegerea textului reprezintă un omagiu adus lui Gheorghe Urschi și operei sale.
„Am ales să-l evocăm pe maestrul umorului, Gheorghe Urschi. Artist total, considerat de confrații săi de teatru un actor desăvârșit, regizor de teatru și film, precum și un dramaturg de excepție”, a declarat Adriana Cazacu.
Fragmentul dictat face parte din piesa „Testamentul”, prezentată pe scena Teatrului „Luceafărul”. Potrivit secretarei de stat, la aproximativ 40 de ani de la prima montare, realizată de însuși Gheorghe Urschi, piesa continuă să-și păstreze actualitatea.
„Dincolo de hazul lor, scrierile sale păstrează un profund substrat de înțelepciune. O filozofie de viață întemeiată pe optimism”, a explicat Adriana Cazacu.
Dan Perciun: Drepturile lingvistice nu au venit de la sine
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că Marea Dictare Națională a devenit, în doar câțiva ani, o tradiție îndrăgită și o modalitate diferită de a marca Ziua Limbii Române.
Oficialul a amintit că ediția din acest an are loc la câteva zile după marcarea a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
„Ultima săptămână a fost una festivă, dar și profund reflexivă. Am revenit la evenimentele Mișcării de Renaștere Națională, la oamenii care au scris istoria, la propriu și la figurat, la cei care au avut curajul să-și asume răspunderea pentru decizii care au schimbat destinul acestei țări”, a declarat ministrul.
Dan Perciun a subliniat că revenirea la alfabetul latin și afirmarea drepturilor lingvistice au fost rezultatul unei lupte de decenii.
„Timp de aproape jumătate de secol, elevi, învățători, țărani, intelectuali, femei și bărbați au spus «Nu» unui regim în care împotrivirea putea însemna pierderea libertății, Gulagul sau moartea”, a afirmat Perciun.
Vasile Tofan și-a amintit de Marea Adunare Națională din 1989
Prim-ministrul Vasile Tofan a vorbit despre propria legătură cu evenimentele din perioada Renașterii Naționale. Premierul și-a amintit că, în august 1989, pe când avea șapte ani, se afla în Piața Marii Adunări Naționale împreună cu părinții săi.
„La șapte ani nu înțelegeam ce se întâmplă, dar țin minte bine sentimentul că era ceva foarte important. Și mai țin minte ceva: o înghețată pe care mi-au luat-o părinții. Așa că, de atunci, pentru mine această zi se asociază cu gustul dulce. Dulcea limbă română!”, a povestit Vasile Tofan.
Premierul a vorbit și despre trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, pe care a trăit-o în copilărie, după ce în clasa întâi învățase să scrie cu litere chirilice.
În discursul său, Tofan a evocat presiunile exercitate asupra limbii române în perioada sovietică și a enumerat mai multe personalități ale Renașterii Naționale, printre care Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Ghimpu, Ion și Doina Aldea-Teodorovici.
El a menționat și profesorii din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului.
„Nu este despre cine pune toate cratimele corect”
În opinia premierului, Marea Dictare Națională depășește dimensiunea unui simplu test de cunoaștere a regulilor limbii române.
„Marea Dictare Națională nu este, de fapt, despre cine pune toate cratimele corect. Este despre faptul că ne pasă, că mii de oameni vin împreună în această piață pentru a scrie în limba lor”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul a făcut și o paralelă cu evenimentele de la sfârșitul anilor '80.
„Acum 37 de ani, oamenii veneau în această piață pentru a cere dreptul de a reveni la alfabetul latin și de a vorbi limba cu demnitate. Astăzi venim aici să o scriem corect, să o citim și să o sărbătorim liber”, a adăugat acesta.
3.500 de persoane s-au înscris în întreaga țară
Ediția din 2026 a fost organizată într-un format mai amplu. Dacă la prima ediție au participat aproximativ 500 de persoane, numărul a crescut ulterior la 1.500 și apoi la 2.000. În acest an, numai în Piața Marii Adunări Naționale s-au reunit circa 2.500 de participanți.
În total, aproximativ 3.500 de persoane s-au înscris la cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale, la Chișinău și în cel puțin 16 raioane ale Republicii Moldova. La eveniment au putut participa și moldovenii din diasporă.
O componentă aparte a ediției a fost participarea unui grup de tineri cu deficiențe de vedere. Aceștia s-au alăturat și unei inițiative de colectare a fondurilor pentru procurarea a cinci perechi de ochelari specializați, dispozitive menite să le faciliteze lectura și scrisul și să le ofere un grad mai mare de independență.
Cele mai bune lucrări vor fi premiate
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, participanții care vor obține notele 9 și 10 vor fi răsplătiți cu premii.
Printre recompense se numără cărți, vouchere, abonamente la săli de sport și bilete la teatru, oferite de sponsorii evenimentului.
Lucrările vor fi verificate de o comisie specializată, iar participanții cu cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unei ceremonii publice programate pentru luna septembrie.