Moțiunea simplă înaintată împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu, a eșuat după aproximativ șapte ore de dezbateri în plenul Parlamentului. Documentul nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind susținut de 38 de deputați, informează MOLDPRES.
În cadrul examinării moțiunii, ministrul a prezentat un raport despre situația din sector, afirmând că Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu o succesiune de crize energetice amplificate de factori externi și de dezinformare. „Cel mai complicat factor cu care încercăm să lucrăm în fiecare zi este dezinformarea publică și manipularea”, a declarat Junghietu, subliniind că energia, în special gazul, a fost folosită ca „armă politică”. El a invocat date ale Biroului Național de Statistică, potrivit cărora ponderea gazelor naturale în consumul final de energie este de aproximativ 16%, acuzând încercări deliberate de a crea percepția unei „catastrofe generalizate”.
Ministrul a răspuns timp de circa patru ore la întrebările deputaților despre stocurile de gaze, formarea prețului, lucrările la liniile electrice și nivelul facturilor. Junghietu a susținut că acțiunile Guvernului au protejat resursele publice, menționând preluarea infrastructurii de la Lukoil și separarea activităților de distribuție, furnizare și transport ale Moldovagaz, pentru a preveni „transferuri ale infrastructurii critice în mâini străine”. Totodată, a declarat că în arhiva ministerului au fost identificate documente care ar indica tentative de transmitere a unor întreprinderi energetice către Gazprom în contul așa-zisei datorii la gaz.
Referitor la achizițiile de gaze, ministrul a comunicat că prețul mediu ponderat de procurare a fost de 39,6 euro/MWh pentru perioada septembrie–decembrie 2025, iar pentru ianuarie–februarie 2026 estimările indică un nivel mai redus, de aproximativ 38,74 euro/MWh. Potrivit lui, au fost organizate 54 de runde de licitații, cu participarea a 13 companii europene, iar o parte semnificativă din volume a fost contractată anticipat, cu livrare în ziua consumului, pentru a evita costurile de stocare. Junghietu a mai declarat că Republica Moldova deține rezerve de securitate de circa 200 de milioane de metri cubi de gaze, destinate exclusiv situațiilor excepționale.
Întrebat despre facturile mari la energie, ministrul a afirmat că strategia de achiziție a gazelor elaborată de Energocom ar fi generat economii de aproape 400 milioane lei, reflectate în facturi, și că proiectele de eficiență energetică ar fi redus pierderile cu 30–50% în instituții publice și locuințe. În privința liniei Vulcănești–Chișinău, care urma să fie pusă în funcțiune până la finalul lui 2025, Junghietu a invocat condițiile meteo și întârzieri la livrarea echipamentelor.
În mesajul final, ministrul a susținut că Republica Moldova este conectată „fizic și funcțional” la piața europeană de energie, își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze și accelerează investițiile în regenerabile și eficiență energetică. El a reiterat trei angajamente: „securitate energetică fără compromisuri, transparență în decizii și accelerarea investițiilor în infrastructură și energie curată”.
Moțiunea simplă a fost înaintată de deputații fracțiunilor „Partidul Nostru”, „Alternativa” și „Democrația Acasă”. Autorii au cerut audierea de urgență a ministrului Energiei, a reprezentanților ANRE și Energocom, precum și aplicarea retroactivă a tarifelor corectate.