Numărul raioanelor din Republica Moldova urmează să fie redus „semnificativ”, iar structura administrației publice locale va trece printr-o reorganizare amplă, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Declarațiile au fost făcute în ediția din 4 februarie a emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1. Potrivit oficialului, reforma nu se rezumă la redesenarea hărții administrative, ci vizează schimbarea modului de funcționare a administrației locale, astfel încât primăriile și structurile raionale să poată răspunde mai eficient nevoilor comunităților și să gestioneze proiecte de dezvoltare mai complexe, inclusiv cu finanțare europeană.
Un element central al reformei este eficientizarea nivelului doi de administrare și regândirea atribuțiilor raioanelor, în condițiile în care actuala structură este considerată prea fragmentată și birocratică. Alexei Buzu a declarat că numărul consiliilor raionale va scădea, iar mandatul acestora va fi orientat mai clar spre dezvoltarea regională, suport pentru primării și implementarea proiectelor regionale. Deocamdată, nu a fost anunțat câte raioane ar putea rămâne din cele 32 existente în prezent, însă accentul ar urma să se mute de la administrarea curentă către sprijinirea dezvoltării economice și a serviciilor regionale.
Guvernul mizează în primul rând pe amalgamarea voluntară a localităților, proces în care sunt implicate, în prezent, circa 320 de primării. În paralel, Executivul pregătește un proiect de lege pentru simplificarea amalgamării și introducerea unor stimulente financiare, inclusiv pe termen lung. Printre modificările anunțate se numără eliminarea obligativității alegerilor locale anticipate, astfel încât aleșii locali aleși în 2023 să-și ducă mandatul până în 2027, chiar dacă localitățile intră în proces de amalgamare.
Pe lângă amalgamarea voluntară, autoritățile intenționează să introducă și amalgamarea normativă pentru localitățile foarte mici, unde populația scade accentuat și ar urma să atingă un prag minim, încă neclarificat. Totodată, pentru a menține accesul la servicii publice, Guvernul promite extinderea centrelor unificate de prestare a serviciilor: de la aproximativ 120 de servicii oferite în prezent, până la circa 600 până la sfârșitul anului, inclusiv servicii locale, ale CNAS, ASP, cadastru și servicii civile.
Reforma se află în etapa consultărilor publice, cu implicarea aleșilor locali și raionali, a societății civile și a partidelor politice. Autoritățile au anunțat anterior că anul 2026 ar urma să marcheze trecerea de la amalgamarea voluntară la cea normativă, iar alegerile locale din 2027 să fie organizate pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale. În bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzuți peste 173 de milioane de lei pentru acest proces, dublu față de anul 2025.