Românul Mihai Ionuț Păunescu, cunoscut în lumea criminalității informatice sub porecla „Virus”, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Bărbatul, condamnat anterior în Statele Unite în dosarul malware-ului Gozi, a fost prins la Sinaia conducând un autoturism dotat cu un mecanism care permitea schimbarea plăcuțelor de înmatriculare prin apăsarea unui buton, scrie Mediafax.
Decizia a fost luată pe 17 august 2026 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sinaia.
Potrivit autorităților, instanța a dispus arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, precum și monitorizarea electronică a bărbatului, pentru verificarea respectării măsurii preventive și a obligațiilor impuse.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili toate împrejurările cazului și eventualele măsuri legale care se impun.
Prins cu plăcuțe diplomatice false
Păunescu, în vârstă de 42 de ani, a ajuns din nou în atenția autorităților după ce a fost depistat la Sinaia cu un autoturism care ar fi avut montate plăcuțe diplomatice false.
Mașina era prevăzută, potrivit informațiilor apărute în presă, cu un mecanism neobișnuit prin care numerele de înmatriculare puteau fi schimbate prin simpla apăsare a unui buton.
Anchetatorii urmează să stabilească în ce împrejurări erau utilizate plăcuțele și scopul pentru care autoturismul fusese dotat cu un asemenea sistem.
Cine este hackerul cunoscut drept „Virus”
Mihai Ionuț Păunescu este cunoscut de autoritățile internaționale pentru implicarea sa în dosarul Gozi, unul dintre cazurile importante de criminalitate informatică investigate în Statele Unite.
El a fost condamnat în SUA în 2023 la trei ani de închisoare pentru rolul său într-o infrastructură informatică utilizată pentru distribuirea mai multor programe malware.
Printre acestea s-a numărat Gozi, un malware bancar care a infectat peste un milion de calculatoare la nivel mondial. Programul malițios a ajuns inclusiv pe calculatoare aparținând NASA.
Păunescu a fost acuzat că a furnizat infrastructură informatică infractorilor cibernetici, facilitând distribuirea și funcționarea programelor malware.
În noul dosar din România, cercetările continuă, iar până la pronunțarea unei hotărâri definitive, persoana cercetată beneficiază de prezumția de nevinovăție.