Mai multe cutremure puternice și distrugătoare produse în 2026 au alimentat temerile că activitatea seismică a planetei ar fi în creștere. Numai în ultimele săptămâni, seisme cu magnitudinea de peste 7 au lovit Indonezia, Columbia și Mexic. Datele analizate de specialiști arată însă că, deși anul 2026 este ceva mai activ decât media recentă, numărul cutremurelor se menține în limitele variațiilor normale.
Potrivit unei analize publicate de Al Jazeera, experții au comparat activitatea seismică din acest an cu datele ultimului deceniu pentru a răspunde unei întrebări tot mai frecvente: asistăm la o creștere neobișnuită a numărului de cutremure sau este doar o concentrare întâmplătoare a unor seisme puternice într-o perioadă relativ scurtă?
La nivel mondial, Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) înregistrează aproximativ 20.000 de cutremure anual, ceea ce înseamnă în jur de 55 în fiecare zi. Majoritatea sunt însă atât de slabe încât oamenii nici nu le simt.
2026, un an marcat de mai multe cutremure puternice
Percepția că Pământul se cutremură mai mult este alimentată în special de succesiunea unor seisme de mare magnitudine.
Cel mai puternic cutremur înregistrat în 2026 s-a produs în largul insulei Mindanao, în Filipine, și a avut magnitudinea 7,8. În luna iunie, Venezuela a fost lovită, la interval scurt, de două seisme puternice, cu magnitudini de 7,2 și 7,5.
Ulterior, cutremure importante au fost înregistrate în Mexic, Columbia și Indonezia, toate cu magnitudini de cel puțin 7,4.
Concentrarea unor asemenea evenimente într-o perioadă scurtă poate crea impresia că planeta traversează o perioadă seismică ieșită din comun.
Ce arată comparația cu ultimii zece ani
Datele pe termen mai lung oferă însă o perspectivă diferită.
Între 2016 și 2025 s-au produs, în medie, aproximativ 133 de cutremure cu magnitudinea 6 sau mai mare în fiecare an. Numărul a variat considerabil de la un an la altul: de la 99 de asemenea seisme în 2024 până la 157 în 2021.
Până la jumătatea lunii august 2026 au fost înregistrate 91 de cutremure cu magnitudinea de cel puțin 6, dintre care 11 au depășit magnitudinea 7.
Ritmul este ușor peste media ultimului deceniu, însă specialiștii spun că valorile se încadrează în variațiile normale ale activității seismice globale.
Un alt element important este că, până acum, în 2026 nu a fost înregistrat niciun cutremur cu magnitudinea 8 sau mai mare.
Un cutremur mai mare nu înseamnă neapărat mai multe victime
Magnitudinea nu este singurul element care determină cât de devastator poate deveni un seism.
Un cutremur foarte puternic produs la mare adâncime sau într-o regiune slab populată poate provoca pagube relativ reduse. În schimb, un seism de magnitudine mai mică, dar superficial și produs în apropierea unui oraș dens populat, poate avea consecințe catastrofale.
Contează inclusiv calitatea construcțiilor, respectarea normelor antiseismice, densitatea populației și capacitatea autorităților de a interveni rapid.
Din acest motiv, unele dintre cele mai mortale cutremure din istorie nu au fost neapărat cele cu cele mai mari magnitudini.
Există un „sezon al cutremurelor”?
Specialiștii resping ideea existenței unui sezon global al cutremurelor.
Analiza înregistrărilor seismice pe perioade lungi nu indică existența unui anotimp în care seismele majore să apară în mod constant mai frecvent.
Cutremurele sunt provocate în principal de deplasarea plăcilor tectonice și de eliberarea tensiunii acumulate de-a lungul faliilor timp de ani, decenii sau chiar secole. Aceste procese nu urmează un calendar sezonier.
De asemenea, oamenii de știință nu pot prezice în prezent data, ora și locul exact în care se va produce un cutremur major. Seismologii pot calcula probabilități pentru anumite regiuni pe perioade mai lungi, iar sistemele de avertizare timpurie pot transmite alerte după declanșarea seismului, înainte ca undele cele mai distructive să ajungă în anumite zone.
Unde se produc cele mai multe cutremure
Cea mai cunoscută regiune seismică a planetei este Cercul de Foc al Pacificului, o vastă centură tectonică ce înconjoară Oceanul Pacific.
Aceasta include zone din vestul continentelor americane, Japonia, Filipine, Indonezia, Noua Zeelandă și Extremul Orient rus. Aproximativ 90% dintre cutremurele lumii se produc în această regiune.
O altă zonă seismică importantă este centura Alpino-Himalayană, care se întinde din Asia de Sud-Est, prin Himalaya și Turcia, până în regiunea mediteraneană.
Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată a avut magnitudinea 9,5
Recordul aparține cutremurului produs la 22 mai 1960 în apropiere de Valdivia, Chile. Seismul a avut magnitudinea 9,5 și a generat un tsunami care s-a propagat în Oceanul Pacific.
În 1964, regiunea Prince William Sound din Alaska a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea 9,2.
Unul dintre cele mai devastatoare dezastre seismice moderne s-a produs pe 26 decembrie 2004, când un cutremur gigantic în largul insulei Sumatra a generat tsunamiul din Oceanul Indian. Aproximativ 228.000 de oameni și-au pierdut viața în mai multe țări.
De ce avem impresia că sunt tot mai multe cutremure
Succesiunea rapidă a unor seisme puternice, imaginile distribuite aproape instantaneu pe rețelele sociale și capacitatea tot mai bună a rețelelor seismologice de a detecta cutremurele din orice regiune a planetei pot amplifica impresia că asemenea fenomene sunt mai frecvente.
Datele disponibile până la jumătatea lunii august arată că 2026 este un an relativ activ din punct de vedere seismic, dar nu unul fără precedent.
Cu alte cuvinte, seria recentă de cutremure puternice este dramatică prin consecințele sale, însă nu reprezintă, cel puțin deocamdată, dovada că Pământul a intrat într-o perioadă neobișnuită sau într-un „sezon al marilor cutremure”.