Situația din autonomia găgăuză s-a deteriorat semnificativ în 2025. Regiunea nu a ieșit din izolare, relațiile cu Chișinăul nu au fost restabilite, iar controlul politic este exercitat în continuare de fugarul Ilan Șor, chiar dacă acesta și-a redus majoritatea proiectelor sociale. Alegerile pentru Adunarea Populară, programate pentru 2026, rămân sub semnul întrebării, la fel ca perspectivele autonomiei, scrie Moldova 1.
Programul Comitetului Executiv, „Găgăuzia. Ținutul visurilor”, valabil până în 2027, nu a fost pus în practică. Bașcana Evghenia Guțul, aflată în detenție, continuă formal să conducă regiunea, iar promisiunile electorale care au stat la baza documentului nu s-au materializat. Suma de 500 de milioane de euro prevăzută în plan nu are surse clare de finanțare, iar investitorii internaționali au lipsit în 2025.
Jurnalistul Petru Garciu (Moldova 1, Comrat) a evidențiat că singurele proiecte vizibile au fost inițiate înaintea alegerilor locale din 2023, fiind ulterior abandonate. După retragerea proiectelor sociale ale lui Ilan Șor, impactul a fost resimțit acut: circa 24.000 de persoane primeau lunar ajutoare financiare, iar magazinele ambulante au dispărut din sate.
Autonomia a pierdut sprijinul Uniunii Europene și al Turciei, iar veniturile proprii au scăzut considerabil. Proiectele promise – fabrici, tehnoparc, stadion la Vulcănești, aeroport, mii de locuri de muncă – nu au fost realizate, iar conceptul „ținutului visurilor” a rămas doar un slogan electoral.
Lipsa demisiilor la nivelul conducerii, în ciuda retragerii sprijinului politic anunțat de Ilan Șor, accentuează criza de legitimitate. Potrivit lui Garciu, activitatea simbolică a administrației continuă, iar responsabilitatea pentru schimbare revine Adunării Populare a Găgăuziei.
Jurnalistul nu exclude retragerea completă a lui Ilan Șor, dar consideră că influența Rusiei va rămâne puternică în regiune, iar proiectele sociale ar putea fi replicate în alte state, precum Kârgâzstan.