Într-un context geopolitic marcat de tensiuni și război hibrid, interferența Rusiei în alegerile din statele est-europene rămâne o preocupare majoră pentru Uniunea Europeană. Recent, Parlamentul European a găzduit o dezbatere importantă dedicată acestui subiect, cu participarea unor europarlamentari români, experți în securitate cibernetică și reprezentanți ai Comisiei Europene. Republica Moldova și România au fost analizate ca studii de caz, ilustrând două realități diferite în fața amenințărilor ruse, scrie www.rfi.fr
Moldova – un miracol democratic și model de rezistență
Europarlamentarul Dan Barna, unul dintre organizatorii evenimentului, a descris rezultatul alegerilor din Republica Moldova drept „un miracol democratic”. În pofida unei campanii masive de dezinformare și presiuni financiare estimate la sute de milioane de dolari, societatea moldovenească a rezistat, confirmându-și opțiunea europeană și valorile democratice.
Această reziliență a fost posibilă datorită unei colaborări eficiente între instituțiile statului, sprijinului tehnic și financiar din partea Uniunii Europene și a altor state membre, dar și unei înțelegeri clare a naturii războiului hibrid. Infrastructura IT a fost protejată, iar atacurile cibernetice masive asupra sistemului electoral au fost respinse cu succes.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a evidențiat că Moldova a aplicat rapid și eficient normele europene privind securitatea digitală, inclusiv elemente din Digital Service Act, ceea ce a întărit poziția țării în fața ingerințelor externe.
România – lecție de vulnerabilitate și reacție întârziată
În contrast, România a fost prezentată ca un exemplu negativ în această dezbatere. Potrivit lui Nicu Ștefănuță, România nu a identificat la timp pericolul reprezentat de interferențele rusești și nici nu a reușit să răspundă eficient. Un caz ilustrativ este cel al alegerilor prezidențiale din 2024, când platforma TikTok a fost folosită pentru a „inventa” un candidat, influențând opinia publică într-un mod greu de controlat.
Această vulnerabilitate reflectă, în opinia experților, o lipsă de coordonare și pregătire la nivel instituțional, dar și o insuficientă conștientizare a noilor forme de război hibrid și dezinformare.
Lecții pentru Europa și viitorul alegerilor democratice
Dezbaterea de la Parlamentul European a subliniat importanța colaborării între statele membre pentru a contracara interferențele maligne. Exemplele Moldovei și României oferă lecții valoroase: reziliența democratică necesită nu doar tehnologie și legislație, ci și voință politică, conștientizare publică și sprijin internațional.
Europarlamentarii au făcut apel la adoptarea unor măsuri comune, inclusiv implicarea NATO în domeniul securității cibernetice și extinderea aplicării normelor europene în țările candidate, pentru a asigura alegeri libere și corecte în întreaga regiune.