State precum Franța sau Germania ezită în continuare să trimită armament greu Ucrainei, chiar și înaintea luptelor decisive din Donbas, în speranța unui acord diplomatic cu Putin pentru încetarea războiului.
În contextul în care în săptămânile următoare sunt așteptate luptele decisive pentru regiunea Donbas, unele state europene, în special Franța și Germania, refuză în continuare să trimită armament greu Ucrainei în speranța de a nu periclita posibilitatea unui acord de pace care să fie acceptat de Vladimir Putin.
Șovăiala Europei în a oferi armament greu Ucrainei
În ultimul său mesaj video, postat joi seară pe Facebook, președintele Zelenski a afirmat că Ucraina a rezistat deja 50 de zile invaziei ruse, perioadă în care „mi-au arătat mulţi lideri ai lumii într-un mod diferit (…) am văzut o mare generozitate la cei care nu sunt bogaţi ei înşişi. Am văzut hotărârea extraordinară a celor care nu au fost luaţi în serios de lideri globali. (…) Am văzut politicieni care se comportau ca şi cum nu ar avea nicio putere. Şi am văzut non-politicieni care au făcut mai mult în aceste 50 de zile decât nişte oameni de stat care pretindeau că sunt la conducere”.
Fără îndoială, printre cei vizați de declarația președintelui ucrainean se numără și președintele francez Emmanuel Macron, cel care recent a refuzat în mod expres să catalogheze crimele armatei ruse împotriva civililor ucraineni drept „genocid”. Declarația liderului francez, venită la doar o zi după ce președintele Biden a numit genocid ceea ce se întâmplă în Ucraina, arată două filosofii diferite în ceea ce privește modul de a aborda și de a ajunge la un deznodământ al conflictului din Ucraina.
Ideea principală a acestei abordări pleacă de la premisa că astfel de declarații nu fac decât să escaladeze retorica cu Moscova în jurul acestui război și fac și mai puțin probabil un acord de pace, ce trebuie acceptat de ucraineni dar și de proprii cetățeni, cu Vladimir Putin.
„Biden și Zelenski vorbesc de genocidul comis de Putin împotriva poporului ucrainean. Macron a refuzat să folosească termenul de genocid pentru situația din Ucraina – escaladarea cuvintelor nu ajută pentru a pune capăt războiului și pentru a ajunge la pace, spune el.
Înainte de a-l acuza pe Macron de putinism, e bine să ne reamintim niște chestii. Nu orice atrocitate e un genocid. Potrivit ONU, genocidul se referă la acte comise cu intenția de a distruge în totalitate sau parțial un grup național, etnic, rasial sau religios. Cu alte cuvinte, trebuie dovedită intenția de anihilare a unui anumit grup de persoane. Faptul că Biden susține că Putin încearcă să elimine chiar și ideea de a fi ucrainean nu e suficient în dreptul internațional – acest lucru trebuie dovedit prin anchete și investigații. Trebuie dovedită intenția de anihila un grup, nu doar anihilarea unor membri ai grupului.
Iar dacă nu e genocid, nu înseamnă că nu e nimic și că făptuitorul criminal, Putin în acest caz, rămâne nepedepsit. Există alte categorii de fapte care atrag răspunderea – crime de război și crime împotriva umanității, de exemplu. Atunci care e miza folosirii termenului de genocid? Convenția ONU privind genocidul prevede responsabilitatea țărilor de a interveni, sub egida ONU, în cazul unui genocid. „Vrem co-beligeranță? Vrem să intervenim mâine dacă este genocid în Ucraina?” întreabă Macron. ”Am spus întotdeauna foarte clar că sunt, la rândul meu, atașat ideii de a nu escalda”. O întrebare pe care ar trebui să ne-o punem cu toții”, a scris pe Facebook Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România.
O viziune similară împărtășește și Germania, cel mai important stat european care s-a opus, alături de Austria și Ungaria, embargoului total de hidrocarburi din Rusia, și care în ultimele săptămâni s-a opus trimiterii de blindate și alt armament greu Kievului. Vineri, vice-cancelarul Robert Habeck, din Partidul Verzilor, principalul partid din coaliție care până acum a susținut accelerarea ajutorului militar pentru Ucraina, a dat înapoi de la astfel de declarații și a avertizat că „trimiterea de tancuri Ucrainei ar putea transforma Occidentul într-o țintă pentru Rusia”.
Înarmarea Ucrainei pentru câștigarea războiului
În opoziție cu această paradigmă stă poziția ce susține că cel mai eficient mod de a ajunge la un deznodământ pentru acest conflict este o victorie a Ucrainei, victorie ce nu poate fi atinsă decât cu livrările de armament greu din partea Occidentului. În această paradigmă, doar astfel poate fi atins un final real al războiului, un deznodământ în care Ucraina să aibă garantată siguranța în fața unei viitoare agresiuni a Rusiei, la fel cum s-a întâmplat în 2014.
România trebuie să trimită taburi și tancuri Ucrainei. Ieri, nu mâine. Altfel contribuim la o nouă dinamică geopolitică care are potențialul de a ne costa de sute de ori mai mult decât valoarea acelor vehicule blindate. E simplu, plătim acum pentru securitatea viitoare sau plătim de o sută de ori mai mult în următorii 5-10 ani”, este de părere Marius Ghincea, cercetător la European University Institute.
Dacă în administrația Biden a existat la începutul acestui conflict o tabără care a mers pe ideea de-escaladării situației, și care s-a opus transferului de MiG-uri către Ucraina, după masacrul de la Bucea, aceasta pare să-și fi pierdut considerabil din influență. Nu doar că președintele Biden a numit deschis acțiunile armatei ruse drept „genocid”, dar zilele trecute Casa Albă a aprobat un nou transfer important de armament pentru Ucraina, un transfer ce include blindate ușoare, elicoptere și piese de artilerie. Din această tabără au făcut parte încă de la început Polonia, care recent a anunțat că a oferit Ucrainei 100 de tancuri T-72, Cehia, care a trimis și ea blindate, dar și statele baltice.
Viziunea Washingtonului, transmisă oficialilor europeni vineri de către șeful diplomației americane Anthony Blinken, este că acest conflict ar putea dura luni de zile și că Putin nu va putea fi convins să renunțe la campania sa militară.
Armele de care are nevoie Ucraina pentru victorie
„Intrăm într-o perioadă de pericol extrem pentru Ucraina și pentru NATO. Echipamentele grele necesare – tancuri, artilerie, avioane, apărare aeriană – nu sosesc suficient de repede și în număr suficient. Singura cale acum este să dublăm viteza de înarmare a Ucrainei”, este de părere fostul comandant al trupelor NATO din Europa, generalul Wesley Clark.
În mod evident aceasta pare să fie noua strategie adoptată de către Washington, în contextul în care ultimul ajutor militar anunțat miercuri de către președintele Biden include 18 obuziere de 155 mm și 40.000 de obuze pentru acestea, 10 sisteme radar de contrabaterie, 2 radare pentru detectarea țintelor aeriene AN/MPQ-64 Sentinel, 300 de sisteme de drone kamikaze Switchblade, 200 de transportoare blindate M113, 100 vehicule blindate HMMWV dar și 11 elicoptere Mi-17, ce erau destinate inițial armatei afgane și au fost redirecționate către Ucraina la cererea directă a președintelui Zelenski.
În fapt, ajutorul militar pe care americanii îl oferă Kievului pare să-i fi iritat atât de mult pe ruși încât Moscova a avertizat Statele Unite că vor exista „consecințe imprevizibile” dacă Washingtonul continuă să livreze armament Ucrainei. „Facem apel la Statele Unite și la aliații lor să oprească militarizarea iresponsabilă a Ucrainei, care implică consecințe imprevizibile pentru securitatea regională și internațională”, se arată într-o notă diplomatică adresată Statelor Unite, citată de cotidianul american Washington Post.
Analiștii militari sunt de părere că aceste acuzații venite din partea Kremlinului, cum că prin aceste livrări de arme către Ucraina „alimentează conflictul”, arată doar că ele sunt determinante pe câmpul de luptă. În fapt, generalii americani subliniază că acesta este exact tipul de ajutor militar de care are nevoie armata ucraineană pentru a reuși să reziste ofensivei anunțată de ruși în regiunea Donbas.
„În ultimele zile am asistat, în principal, la o „resetare” din partea forțelor ucrainene și rusești pentru a se pregăti pentru următoarea „fază” a acestei campanii. Ce se întâmplă și cum se va dezvolta?
sursa: www.fanatik.ro