Un om de afaceri din Republica Moldova, condamnat definitiv la 16 ani de închisoare și căutat internațional din 2012, a fost identificat în România, unde și-a schimbat numele și a încercat să preia mai multe obiective energetice importante. Este vorba despre Anatolie Tripăduș, în vârstă de 69 de ani, care a participat inclusiv la o recepție organizată de Ambasada Rusiei la București, unde a fost fotografiat alături de ambasadorul rus. Dezvăluirile apar într-o investigație publicată de RISE Moldova.
Potrivit jurnaliștilor de investigație Iurie Sanduța și Daniel Bojin, Tripăduș se află în căutare internațională de 14 ani, însă în această perioadă a înființat companii în România, Rusia și Bulgaria și a promovat proiecte de investiții de sute de milioane de euro.
Și-a schimbat numele în România
Anatolie Tripăduș s-a stabilit în România în 2013, iar în 2017 și-a schimbat numele în Anatolie Vitușinscaia, preluând numele de familie al soției.
Potrivit investigației RISE Moldova, afaceristul deține cetățenia Republicii Moldova, a României și a Federației Ruse.
Deși și-a modificat identitatea în România, în registrele autorităților moldovenești figurează în continuare cu numele Tripăduș.
Agenția Servicii Publice a confirmat jurnaliștilor că nu deține informații despre schimbarea numelui acestuia.
Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a comunicat că bărbatul este căutat prin canalele Interpol din mai 2012, în baza unei difuziuni roșii emise pentru localizare, arestare și extrădare.
Potrivit IGP, măsura este în continuare valabilă, iar autoritățile moldovenești nu au primit notificări oficiale privind depistarea sa.
Fotografiat alături de ambasadorul Rusiei la București
Unul dintre cele mai surprinzătoare detalii ale investigației este prezența afaceristului la o recepție diplomatică organizată pe 9 februarie 2023 de Ambasada Federației Ruse în România.
În imaginile publicate de instituția diplomatică, Tripăduș apare în apropierea ambasadorului rus Valeri Kuzmin și a atașatului militar Victor Makovski.
Acesta din urmă a fost expulzat din România în 2025.
Jurnaliștii RISE Moldova au solicitat Ambasadei Rusiei explicații despre participarea afaceristului la eveniment.
Reprezentanții misiunii diplomatice au refuzat să ofere detalii, susținând că subiectul nu prezintă interes public.
Prezența lui Tripăduș la recepție nu demonstrează, în sine, existența unor relații de afaceri sau a unor activități ilegale cu reprezentanții diplomației ruse.
A încercat să preia trei centrale termoelectrice din România
Investigația arată că, deși era căutat internațional, afaceristul a fost implicat în demersuri pentru achiziționarea unor active energetice importante din România.
Printre obiectivele vizate se numără Termocentrala Mintia, CET Arad și CET Galați, aflate la momentul respectiv în proprietatea statului român și în proceduri de insolvență.
În 2020, Tripăduș și o companie americană au manifestat interes pentru CET Arad, fără să înainteze ulterior o ofertă finală.
Un an mai târziu, o firmă asociată acestuia a depus o ofertă pentru Termocentrala Mintia, dar negocierile nu s-au concretizat.
În 2023, prin intermediul unei companii înregistrate în Bulgaria, a fost propusă achiziționarea CET Galați pentru 12 milioane de euro, plus TVA.
În documentele analizate de RISE Moldova, investitorii anunțau și intenția construirii unei noi centrale, cu o investiție estimată la 800 de milioane de euro.
În cele din urmă, obiectivul din Galați a fost cumpărat de alți investitori.
Un nou proiect de investiții, anunțat la Giurgiu
Potrivit RISE Moldova, Tripăduș promovează în prezent un proiect industrial în Zona Liberă Giurgiu, pe un teren de aproape 18 hectare.
Compania sa, ISCO DSM Pectin, susține că intenționează să construiască o fabrică pentru procesarea boabelor de soia, cu o capacitate anuală de 180.000 de tone.
Afaceristul afirmă că proiectul ar urma să fie dezvoltat în colaborare cu parteneri din Rusia și Israel.
Totuși, jurnaliștii au constatat că terenul indicat pentru investiție nu aparține companiei și că nu există dovezi publice privind deținerea acestuia de către firmele implicate.
De asemenea, lipsa unor informații financiare complete despre companiile afaceristului ridică întrebări privind sursele de finanțare ale proiectelor anunțate.
Condamnat definitiv pentru fraude și spălare de bani
Anatolie Tripăduș a fost judecat în Republica Moldova într-un dosar care a vizat mai multe infracțiuni economice, inclusiv escrocherie, delapidare, spălare de bani și utilizarea documentelor false.
În septembrie 2012, Judecătoria Buiucani l-a condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare.
În decembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a majorat pedeapsa la 16 ani de detenție, iar în 2016 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința.
În același dosar au fost condamnați și fiul său, Ruslan, și ginerele Igor Botnariuc, fiecare primind câte nouă ani de închisoare.
O parte dintre faptele investigate au avut legătură cu tranzacții și bunuri ale companiei Bălți-Gaz.
Cum a reușit să evite autoritățile timp de 14 ani?
Investigația ridică întrebări despre eficiența cooperării dintre autoritățile moldovenești și cele române.
Deși Tripăduș a avut domiciliu declarat în București, a înființat companii și a participat la evenimente publice, autoritățile moldovenești susțin că nu au fost informate oficial despre localizarea sa.
Avocatul Vadim Vieru, specializat în drept penal, a explicat pentru RISE Moldova că identificarea unei persoane condamnate și fugare presupune mai mult decât transmiterea unei solicitări prin Interpol.
Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să urmărească inclusiv legăturile de familie și de afaceri ale persoanei căutate și să actualizeze informațiile atunci când aceasta își schimbă identitatea.
Jurnaliștii au solicitat explicații și Poliției Române, însă instituția nu a oferit un răspuns până la publicarea investigației.
Contactat de RISE Moldova, Anatolie Tripăduș a refuzat să răspundă întrebărilor despre schimbarea numelui, statutul său juridic și relațiile cu reprezentanții Ambasadei Rusiei.
Potrivit explicațiilor juridice prezentate în investigație, perioada în care o persoană condamnată se sustrage executării pedepsei nu determină automat prescrierea acesteia.
Articol realizat pe baza investigației RISE Moldova, publicată la 13 noiembrie 2026, de jurnaliștii Iurie Sanduța și Daniel Bojin.