Republica Cipru, stat care a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, a inclus în mod explicit Republica Moldova în lista statelor pentru care extinderea UE rămâne o prioritate strategică, alături de Ucraina, Balcanii de Vest și Turcia. Mesajul a fost transmis marți, 20 ianuarie, de președintele cipriot Nikos Christodoulides, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde acesta a prezentat prioritățile mandatului cipriot.
„Extinderea, instrument geopolitic”: ce a spus Christodoulides
În discursul său, Christodoulides a spus că extinderea se află „în centrul” agendei și a descris-o drept „cel mai puternic și transformator instrument geopolitic” al Uniunii Europene, insistând că procesul trebuie să fie credibil și să livreze rezultate atunci când partenerii livrează rezultate.
„Extinderea este mult mai mult decât completarea unei hărți. Este vorba despre completarea unei viziuni – o Europă reunificată, ancorată în pace, democrație, securitate și stabilitate”, a declarat liderul cipriot.
Lecția Ciprului: integrarea „incompletă” cât timp există state divizate
Președintele cipriot a invocat și experiența țării sale, care a aderat la UE în 2004, descriind acel moment drept „cel mai important din istoria modernă a Ciprului”. Totodată, el a subliniat că proiectul european rămâne incomplet atât timp cât există state membre divizate sau teritorii aflate sub ocupație, Ciprul fiind, în formularea sa, „ultimul stat membru al UE aflat sub ocupație”.
Securitate și apărare: „autonomie” într-o Europă sub presiune
Pe lângă extindere, Christodoulides a pus accent pe consolidarea securității europene, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Președinția cipriotă își propune să avanseze implementarea Cărții Albe privind viitorul apărării europene și a Foii de parcurs pentru pregătirea în domeniul apărării 2030, dar și inițiative precum Strategia Industrială Europeană de Apărare și cooperarea UE–NATO, abordând securitatea într-o perspectivă „la 360 de grade”, de la securitatea maritimă și mobilitatea militară până la reziliența cibernetică și combaterea dezinformării.
Competitivitate și economie: reducerea birocrației, piață unică mai puternică
Un alt mesaj central a vizat competitivitatea: potrivit lui Christodoulides, doar o Europă competitivă poate fi o Europă autonomă, într-un context global marcat de rivalități geoeconomice și schimbări tehnologice rapide. În acest sens, Ciprul își propune să promoveze simplificarea reglementărilor, reducerea birocrației — în special pentru întreprinderile mici și mijlocii — și consolidarea pieței unice, alături de modernizarea industriei europene și avansarea tranzițiilor verde și digitală.
Politică externă și valori: „UE deschisă către lume”
În plan extern, președinția cipriotă își asumă o agendă de „Uniune deschisă către lume și comerț”, cu accent pe extinderea acordurilor comerciale și aprofundarea relațiilor cu parteneri precum India și Emiratele Arabe Unite, menținând totodată dialogul cu Statele Unite și Regatul Unit. În paralel, un pilon distinct este dedicat valorilor europene și coeziunii sociale, cu priorități precum locuințele accesibile, combaterea sărăciei în rândul copiilor, protecția minorilor și consolidarea Uniunii Europene a Sănătății.
Ce urmează: bugetul UE, testul practic al priorităților
Christodoulides a subliniat că următorul Cadru Financiar Multianual va fi testul practic al acestor priorități, iar „unitatea” rămâne, în viziunea sa, cea mai mare forță a Uniunii Europene, necesară pentru a transforma agenda politică în rezultate concrete pe durata mandatului de șase luni.