Intenția autorităților de la Chișinău de a denunța acordurile de bază ale Comunității Statelor Independente (CSI) ar echivala, din punct de vedere juridic, cu ieșirea definitivă a Republicii Moldova dintr-o structură pe care experții o descriu drept mai degrabă simbolică. Analiștii susțin că mutarea nu schimbă substanțial raportul real de forțe, deoarece principalele pârghii de influență ale Federației Ruse s-au diminuat considerabil în ultimii ani, rămânând active mai ales instrumentele ideologice și cele specifice războiului hibrid, transmite Moldova1.
Curăraru: influența economică s-a redus; CSI e incompatibilă cu statutul de candidat UE
Expertul în securitate Andrei Curăraru a declarat pentru Teleradio-Moldova că ieșirea din CSI este o cerință firească, invocând incompatibilitatea dintre statutul de stat candidat la UE și calitatea de membru al CSI, din cauza regimurilor diferite de funcționare ale zonelor economice. El afirmă că influența economică a Moscovei asupra R. Moldova este astăzi limitată, iar pârghiile rămase sunt mai degrabă ideologice, cu exemple punctuale pe anumite categorii sensibile, precum exporturile de mere.
Curăraru consideră că Federația Rusă va exploata retragerea în special propagandistic, încercând să transmită populației că va avea de pierdut, însă capacitatea reală de influență, în afara mecanismelor de război hibrid, este redusă.
Tăbârță: pârghia energetică a slăbit; embargourile au împins Moldova spre UE
Analistul politic Ion Tăbârță susține că Moscova și-a pierdut treptat principalele instrumente de presiune asupra Chișinăului, mai ales pe dimensiunea energetică, considerată ani la rând cea mai puternică pârghie, inclusiv prin regiunea transnistreană și segmentul energiei electrice.
El amintește că și instrumentele economice au fost erodate încă din 2012–2014, după embargourile impuse produselor moldovenești, care au accelerat orientarea comerțului spre Uniunea Europeană. Totodată, migrația forței de muncă s-a reorientat după 2014, când munca în Federația Rusă a devenit mai puțin rentabilă.
Potrivit lui Tăbârță, pârghiile rămase sunt în special politice și informaționale: susținerea proiectelor proruse, coruperea electorală, finanțarea ilicită, dezinformarea și propaganda. În acest context, el avertizează asupra intensificării narațiunilor ostile în spațiul informațional, inclusiv acuzații de „antirusism”, „românizare” sau „distrugerea statalității”.
Reacția Moscovei: „Putem doar să regretăm”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că pasul era previzibil, întrucât participarea R. Moldova în cadrul CSI fusese, în mare parte, înghețată în ultimii ani. „Putem doar să regretăm”, a spus Peskov, susținând că CSI „și-a confirmat utilitatea” pentru statele participante și acuzând Chișinăul de o politică de distanțare față de Rusia și procesele de integrare asociate acesteia.
Anterior, în decembrie 2023, Vladimir Putin declara că prezența R. Moldova în CSI nu are o mare valoare pentru Federația Rusă și că retragerea este alegerea Chișinăului.
Ce acorduri urmează să fie denunțate și câte există în total
Vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la Radio Moldova că autoritățile se pregătesc să denunțe acordurile care stau la baza aflării R. Moldova în CSI: statutul CSI (semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993), Acordul de fondare a CSI (8 decembrie 1991) și anexa acestuia (22 decembrie 1991).
Republica Moldova are semnate în total 283 de acorduri cu CSI; 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 sunt în proces de denunțare.