Declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump, percepute public ca o înăsprire a poziției față de Rusia, au stârnit îngrijorare profundă în capitalele europene. Potrivit unor oficiali citați de Bloomberg și Financial Times, mesajele ar urmări, de fapt, transferul responsabilității asupra Europei și o posibilă retragere a Washingtonului din eforturile de încheiere a conflictului, scrie The Moscow Times.
După apelul de a opri achizițiile europene de energie din Rusia și de a impune tarife Chinei și Indiei pentru a tăia veniturile petroliere ale Moscovei, Trump a afirmat săptămâna aceasta că Ucraina își poate recâștiga teritoriile ocupate „cu ajutorul UE”. Deși pare o pivotare față de tezele anterioare (potrivit cărora Kyivul nu are „cărți câștigătoare”), oficialii remarcă absența unor măsuri concrete de sprijin american sau a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, însoțită de îndemnul ca Europa să acționeze singură.
„Trump vrea să evite ca, după nouă luni la putere, acest război să devină și războiul lui”, a spus pentru FT Carlo Masala, profesor de relații internaționale la Universitatea Bundeswehr din München. Un oficial european a interpretat semnătura „Mult succes tuturor!” dintr-o postare a președintelui drept o notă implicită de transfer al responsabilității. „Toți văd că încearcă să se extragă”, a declarat un alt interlocutor citat.
În public, liderii ucraineni și europeni au salutat nuanțarea discursului lui Trump, ulterior întâlnirii cu Volodimir Zelenski. În privat, însă, mulți privesc cu prudență, simțind că Washingtonul le pasează lor povara închiderii conflictului.
Kurt Volker, fost emisar al lui Trump pentru Ucraina, a comentat pentru Bloomberg că președintele american sugerează fragilitatea economică a Rusiei pentru a-l atinge pe Vladimir Putin, dar fără a indica ce va face efectiv SUA. „El vrea încă o înțelegere [cu Putin] și, după, să câștige bani din ea, iar sancțiunile pot sta în cale”, a spus Volker, apreciind că „în loc să evalueze ce pot face SUA, dă vina pe Europa” — o linie care s-ar putea răsuci oricând, „după un telefon la Putin”.
Incoerențe și presiuni selective
Trump a cerut UE să înceteze importurile rusești, însă dependențele cele mai pronunțate sunt în Ungaria și Slovacia — guverne apropiate de administrația americană — asupra cărora Washingtonul n-a exercitat presiuni vizibile, potrivit surselor Bloomberg. Marți, Trump l-a numit pe premierul ungar Viktor Orbán „prieten” și a sugerat că o discuție directă l-ar putea convinge să renunțe la energia rusească; în aceeași seară, ministrul ungar de Externe a respins categoric ideea.
Pentru moment, în Europa se conturează percepția că noua retorică de la Washington caută un „țap ispășitor” pe Bătrânul Continent, în timp ce SUA își mențin opțiunile deschise, fără angajamente suplimentare ferme. Oficialii UE evaluează impactul practic al acestor mesaje asupra coeziunii europene, a regimului de sancțiuni și a sprijinului militar pentru Ucraina.