În 2025, România a trecut de la superstițiile clasice la teoriile conspirației, relevă barometrul „România între magie și ezoterie”, realizat de INSCOP. Dacă doar 13% dintre români mai cred că zilele precum vineri 13 sau marți sunt ghinioniste, peste 55% consideră că populația este manipulată prin tehnologii moderne, precum inteligența artificială sau 5G. Aproape 60% cred în existența unor grupuri secrete de putere care provoacă pandemii și crize economice, scrie adevărul.ro
Cele mai populare teorii ale conspirației
Cea mai răspândită teorie este că „România este o țară unde puteri externe controlează în secret deciziile importante”, cu 61,4% dintre respondenți de acord. Totodată, 58,4% cred că „pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri secrete de putere”, iar 55,6% susțin că „tehnologiile moderne precum 5G și inteligența artificială sunt folosite pentru manipularea populației”. Un procent semnificativ, 40,1%, consideră că vaccinurile sunt folosite pentru controlul populației.
Horoscopul și credințele ezoterice, populare în rândul tinerilor
36% dintre tineri cred în horoscop, iar 42,6% dintre respondenți susțin existența energiilor invizibile (aura, chakre, bioenergie) care influențează sănătatea. Aceste credințe sunt mai răspândite în rândul votanților AUR, persoanelor între 45 și 59 de ani și locuitorilor din București.
Superstițiile tradiționale, în scădere
Superstițiile clasice au pierdut teren: doar 15,8% cred că o pisică neagră aduce ghinion, iar 3,7% se tem de trecerea pe sub o scară. Zilele de vineri 13 sau marți nu mai sunt considerate ghinioniste decât de 13%. În schimb, peste 20% cred că întoarcerea din drum aduce ghinion.
Norocul, o valoare importantă
75,3% dintre români consideră norocul important în viață, un concept sociologic mai complex decât simpla superstiție, explică sociologul Darie Cristea.
Pericolele teoriilor conspirației
Jurnalistul Vlad Petreanu atrage atenția asupra riscurilor acestor credințe, care pot eroda încrederea în autorități și coeziunea socială. El suspectează că aceste teorii sunt amplificate prin campanii premeditate.
Teologul Vasile Bănescu și sociologul Darie Cristea avertizează asupra unei crize educaționale profunde, care a făcut ca aceste superstiții „de rit nou” să fie adoptate de milioane de oameni. Refuzul vaccinării este un efect al acestei crize, alimentat și de influenceri nocivi și de dezinformare.
Neîncrederea în vaccinuri și teoriile conspirației nu sunt fenomene noi, dar pandemia le-a intensificat. Sociologii explică aceste tendințe prin incertitudinea socială și nevoia oamenilor de a găsi mecanisme de absorbție a acesteia, chiar și prin superstiții și ritualuri.