Arhitectura de securitate a Republicii Moldova se află într-o etapă de transformare profundă, pe fondul unui context regional marcat de instabilitate, atacuri hibride și război la graniță. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a anunțat într-un interviu exclusiv pentru Moldova 1 că Armata Națională renunță gradual la armamentul de tip Kalașnikov, adoptând standardele NATO și tehnica utilizată în Occident.
Tehnică modernă și instruire pentru drone
Modernizarea este susținută de fonduri europene care au depășit 100 de milioane de euro, la care se adaugă finanțare internă fără precedent. În contextul noilor amenințări, dotarea cu drone și instruirea militarilor pentru operarea acestora devin priorități absolute. „Dronele au schimbat fața războiului din Ucraina. Instruirea pentru mânuirea dronelor va fi obligatorie pentru toți militarii”, a subliniat ministrul.
Securizarea spațiului aerian și dotări de ultimă generație
Pentru a contracara breșele de securitate, autoritățile accelerează achizițiile de radare performante, capabile să detecteze inclusiv drone de mici dimensiuni. „Următorul radar va fi livrat la începutul anului viitor, iar până la sfârșitul primului semestru va fi operațional”, a precizat Nosatîi.
Tranziția la calibru NATO și roboți pentru operațiuni riscante
Armata Națională trece treptat la armament calibrat NATO, ceea ce va facilita accesul la logistică, muniție și piese de schimb occidentale. Un exemplu al modernizării este introducerea roboților pentru operațiuni de risc, care minimizează expunerea umană.
Reforma resursei umane și pachet social atractiv
Modernizarea nu se limitează la tehnică. Ministerul Apărării pregătește o reformă legislativă care va permite extinderea antrenamentelor voluntare pentru bărbați și femei, nu doar pentru rezerviști. Totodată, se urmărește creșterea numărului de militari prin contract, cu salarii motivante și condiții moderne.
Investiții în infrastructură și buget în creștere
Au fost realizate investiții majore în cazărmi, cantine și rețele de utilități în garnizoane-cheie din țară (Bălți, Căușeni, Dănceni, Cahul). Ministrul consideră că pragul de 1% din PIB reprezintă minimul necesar pentru o armată capabilă să răspundă standardelor europene, dar subliniază că investițiile trebuie să continue pentru a asigura dotarea și pregătirea efectivului la nivel european.