Ancheta Serviciului Antigrindină după exploziile din Glodeni și Rîșcani: rachetele ar fi din 2025

11/05/2026 -12:36
Imagine

Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (Serviciul Antigrindină) a inițiat o anchetă de serviciu după prăbușirea a două rachete în raioanele Glodeni și Râșcani, incidente soldate cu rănirea a trei persoane (doi copii de 10 și 11 ani și un tânăr de 18 ani). Instituția anunță că va sesiza și compania din Bulgaria care a livrat rachetele, pentru a verifica dacă există o problemă tehnologică, întrucât, în mod normal, rachetele nu ar trebui să ajungă intacte la sol.

Juristul Serviciului, Nicolae Plopa, a declarat pentru Teleradio-Moldova că rachetele ar proveni din sezonul trecut (2025) și că, în 2026, în R. Moldova nu a fost influență activă, deci nu s-au lansat rachete antigrindină. Potrivit lui, rachetele nu sunt periculoase decât dacă sunt lovite cu obiecte dure sau dacă cineva încearcă să le desfacă, iar în cazul copiilor din Glodeni se presupune că ar fi încercat să le lovească pentru a vedea ce conțin.

În ceea ce privește victimele, tânărul de 18 ani rănit lângă o stână din satul Corlăteni (Rîșcani) este internat la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, la microchirurgie, în stare „gravă, dar stabilă”, potrivit purtătoarei de cuvânt Dorina Arsene. Copilul de 10 ani din Glodeni a fost transferat de la Spitalul Clinic Bălți la Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coțaga” din Chișinău, iar despre celălalt copil, de 11 ani, reprezentanții spitalului din Bălți spun că nu au informații, deși poliția anunțase inițial transportarea lui acolo.

Serviciul Antigrindină califică aceste cazuri drept „excepții”, subliniind că există proceduri clare, iar în mod normal rachetele se distrug în aer. Instituția avertizează cetățenii să nu atingă fragmentele depistate la sol și să anunțe imediat 112 sau serviciul de profil. În Republica Moldova există peste 132 de puncte de rachetare, care acoperă integral sau parțial 22 de raioane, municipiul Bălți și UTA Găgăuzia, protejând circa 1,665 milioane hectare (aprox. 55% din suprafața țării).