Declasificarea conversațiilor dintre Vladimir Putin și fostul președinte american George W. Bush scoate la iveală faptul că liderul de la Kremlin, încă din primul său mandat, obișnuia să țină prelegeri de istorie trunchiată și manifesta intenții de infiltrare în NATO, alianța defensivă creată pentru securitatea Europei după Al Doilea Război Mondial.
Arhiva Securității Naționale din SUA a publicat această săptămână dialogurile purtate între Bush și Putin, relevând că, la prima lor întâlnire din iunie 2001, Putin deplângea destrămarea Uniunii Sovietice și susținea că Rusia a renunțat „voluntar” la teritorii precum Ucraina, Kazahstanul sau Caucazul – o viziune imperialistă pe care a menținut-o constant, deși realitatea istorică arată că republicile respective s-au desprins din cauza presiunilor politice, sociale și economice.
Putin a abordat și tema aderării Rusiei la NATO, sugerând că Moscova s-a simțit exclusă și că, odată îndeplinite anumite condiții, Rusia ar putea deveni aliat. Experții consideră însă că liderul rus a urmărit fie să submineze NATO din interior, fie să transforme alianța într-un instrument al Kremlinului. În discuțiile cu George Robertson, fost secretar general NATO, Putin a întrebat direct: „Când ne veți invita să ne alăturăm NATO?”, dar a ezitat să se asocieze cu țări „care nu contează”.
La ultima întâlnire cu Bush, în aprilie 2008, la Soci, Putin a amenințat explicit cu declanșarea unui conflict dacă Ucraina ar încerca să adere la NATO, catalogând Ucraina drept o „țară artificială” și subliniind opoziția categorică a Rusiei față de integrarea euroatlantică a Kievului.
Aceste dezvăluiri confirmă faptul că, încă de la începutul anilor 2000, Vladimir Putin a promovat o agendă revizionistă și anti-occidentală, justificând acțiunile agresive ale Rusiei în regiune și contestând suveranitatea Ucrainei.