Zece dintre cele mai protejate păduri ale lumii au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb în ultimii 20 de ani. Fenomenul îngrijorător, cauzat de exploatarea forestieră şi incendiile de vegetaţie, este semnalat într-un raport făcut public în această săptămână, scrie BBC.
''Faptul că şi unele dintre cele mai emblematice şi mai bine protejate păduri, precum cele din siturile incluse în Patrimoniul Mondial, pot de fapt să contribuie la schimbările climatice este alarmant şi aduce la lumină dovezi ale gravităţii acestei urgenţe climatice'', a declarat Tales Carvalho Resende, coautor al raportului şi responsabil de proiect la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Cele zece păduri incluse în Patrimoniul Mondial care au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb
Pădurea tropicală din Sumatra – Indonezia
Rezervația Biosferei Rio Platano – Honduras
Parcul Național Yosemite – SUA
Parcul internațional al păcii Waterton Glacier – Canada și SUA
Munții Barberton Makhonjwa – Africa de Sud
Parcul Kinabalu – Malaezia
Bazinul Uvs Nuur – Rusia și Mongolia
Parcul Național al Marelui Canion – SUA
Parcul Național Blue Mountains – Australia
Parcul Național Morne Trois Pitons – Republica Dominicană
Experți UNESCO şi cercetători din cadrul World Resources Institute (WRI) şi ai Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au combinat date obținute prin satelit cu informaţii obţinute prin monitorizarea la faţa locului şi au constatat că aceste situri de patrimoniu au înregistrat o absorbţie netă anuală de 190 de milioane de tone de CO2 de-a lungul unei perioade de 20 de ani, scrie Agerpres.
În decursul secolelor, pădurile au stocat aproximativ 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit, se indică în raport.
Constatările s-au bazat pe date publicate în ianuarie de jurnalul Nature Climate Change, care a cartografiat emisiile de gaze cu efect de seră şi capacitatea de absorbţie a pădurilor lumii.
Cercetătorii au folosit aceste informaţii alături de date prelevate prin monitorizarea la faţa locului a siturilor de patrimoniu pentru a înţelege ce anume pune pădurile în pericol - factori precum exploatarea forestieră, defrişările, secetele şi schimbările de temperatură.