Amenințările cu moartea, furtul de imagini și hărțuirea online au devenit realități cotidiene pentru tot mai multe femei din Republica Moldova. Aproape 40% dintre femei spun că au fost ținte ale violenței digitale – o formă de abuz care se extinde rapid și lasă traume adânci, chiar dacă nu lasă vânătăi la vedere, scrie tvrmoldova.md
Pentru a opri normalizarea acestui fenomen, Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și UNFPA în Moldova lansează campania „16 zile de activism”, cu un mesaj tranșant: NICIO SCUZĂ pentru violența digitală.
Amenințări reale, nu doar „mesaje pe internet”
Violența digitală devine una dintre cele mai frecvente forme de abuz împotriva femeilor:
– comentarii de ură;
– folosirea imaginilor și videoclipurilor fără consimțământ;
– amenințări explicite cu moartea sau cu violență fizică;
– hărțuire repetată pe rețele sociale și în mesaje private.
Legea s-a schimbat, dar trebuie aplicată
Directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor, Viorica Țîmbălari, explică faptul că violența digitală este recunoscută acum ca nouă formă de violență și în legislația națională:
„Anul acesta este declarat că vorbim despre violența digitală, o nouă formă de violență și pentru Republica Moldova, care ia amploare. Noi, pe parte de legislație, am modificat recent și acum se incriminează violența digitală. Trebuie să vedem cum să facem ca legea să fie aplicabilă cât mai real. Din datele pe care le avem în Republica Moldova, avem cred că 40% din femei care suferă de această formă de violență. Înseamnă acele comentarii de ură, folosirea pozelor și a videourilor fără consimțământul femeilor.”
Poliția, chemată zilnic în cazuri de violență în familie
Pe lângă violența digitală, violența în familie rămâne un fenomen alarmant. Poliția este solicitată zilnic să intervină.
Șeful Direcției din cadrul INSP, Eduard Babcinețchii, precizează:
„În anul 2025, în ultimele 10 luni, noi avem procesate 12–13 mii de apeluri. În anul 2024 am avut 16 mii de solicitări, apeluri de intervenția poliției în cadrul violenței în familie, care s-au soldat cu diferite sancțiuni contravenționale, penale, măsuri de protecție.”
De la începutul anului au fost emise:
– 600 de ordonanțe de protecție pentru victime;
– 4.000 de ordine de restricție pe numele agresorilor.
„Trupul meu îmi aparține” – ce înseamnă consimțământul în era digitală
Reprezentanta UNFPA în Republica Moldova, Karina Nersesyan, atrage atenția asupra unui paradox: drepturile de autor sunt protejate mai strict decât dreptul unei femei asupra propriei imagini.
„Dacă încerc să cânt o melodie de-a lui Taylor Swift voi fi pedepsită pentru încălcarea drepturilor de autor. Dar ce se întâmplă dacă cineva îmi va folosi imaginea? Nimic. De aceea sunt atât de mândră să fiu reprezentanta UNFPA în Moldova, promovând și asigurând conștientizarea faptului că trupul meu îmi aparține. Acesta este un drept al fiecărei femei, al fiecărei fete.”
Mesajul campaniei „16 zile de activism” este clar:
– nicio scuză pentru hărțuire online;
– nicio scuză pentru distribuirea pozelor intime fără acord;
– nicio scuză pentru amenințări cu moartea „doar pe internet”.