Sindicatele cer majorarea treptată a salariului minim pe țară până la aproximativ 8.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Subiectul a fost discutat luni, 14 septembrie, în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), la Guvern.
Reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) susțin că stabilirea noului cuantum nu mai trebuie amânată, în condițiile în care autoritățile urmează să pregătească bugetele pentru anul viitor.
Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, afirmă că negocierile privind salariul minim au început încă în luna ianuarie, însă până în prezent partenerii sociali nu au ajuns la un acord final.
„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.
Sindicatele propun aproximativ 8.000 de lei de la 1 ianuarie 2027
În cadrul ședinței CNCNC, sindicaliștii au pledat pentru apropierea salariului minim de reperele europene utilizate pentru evaluarea caracterului adecvat al acestuia, în contextul Directivei UE 2022/2041.
Potrivit lui Sergiu Sainciuc, dacă s-ar utiliza reperul de 50% din salariul mediu, salariul minim ar ajunge la aproximativ 8.700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de aproximativ 8.000 de lei.
„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a subliniat reprezentantul CNSM.
Conform calculelor prezentate de acesta, pentru acoperirea minimului de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un venit de aproximativ 7.800 de lei brut.
În prezent, salariul minim pe țară este de 6.300 de lei pe lună, cuantum aplicat de la 1 ianuarie 2026.
Aproximativ 5% dintre salariați ar fi afectați direct
Sindicatele susțin că o eventuală majorare a salariului minim nu ar determina automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci ar avea efect direct, în primul rând, asupra angajaților remunerați sub noul prag.
Potrivit datelor prezentate de Sainciuc, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta.
Impactul financiar ar urma să fie resimțit în special în sectorul bugetar. Sindicalistul a menționat că o majorare a salariului minim până la nivelul de 6.300–6.500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de aproximativ 100 de milioane de lei pentru sectorul public.
Sindicatele așteaptă acum pozițiile Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor privind cuantumul care ar putea fi aplicat în 2027.
Sindicatele cer majorări și pentru angajații din educație și sănătate
Problemele salariale din sectoarele publice au fost, de asemenea, discutate la ședința CNCNC. Președintele CNSM, Igor Zubcu, a atras atenția asupra situației lucrătorilor medicali și a solicitat măsuri pentru motivarea acestora și compensarea efectelor inflației asupra veniturilor.
La rândul său, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, a cerut identificarea cât mai rapidă a unor soluții pentru majorarea salariilor angajaților din sistemul educațional, în conformitate cu discuțiile purtate anterior cu Guvernul.
În ceea ce privește sistemul public de sănătate, datele prezentate la ședință indică un deficit de aproximativ 2.000 de medici, în pofida majorărilor salariale din ultimii ani. Lipsa specialiștilor este resimțită în special în localitățile rurale și în sectorul farmaceutic.
Membrii Comisiei au discutat despre îmbunătățirea programelor de formare și rezidențiat, crearea unor trasee educaționale mai clare și introducerea unor mecanisme pentru atragerea și menținerea tinerilor specialiști în sistemul public.
Sindicatele vor să-și păstreze scutirea de impozitul pe venit
Un alt subiect abordat a fost regimul fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale.
CNSM și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) solicită menținerea scutirii de impozitul pe venit și includerea sindicatelor și patronatelor în lista organizațiilor necomerciale prevăzute de Codul fiscal.
Cele două confederații argumentează că veniturile lor provin în principal din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt utilizate pentru realizarea obiectivelor statutare, fără a constitui profit distribuit membrilor.
Discuțiile dintre Guvern, sindicate și patronate urmează să continue, inclusiv pentru stabilirea cuantumului salariului minim care va fi aplicat începând cu anul 2027.