Pe 20 ianuarie, creștinii ortodocși care respectă calendarul iulian (stil vechi) marchează sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul – unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătății, considerat Înaintemergătorul Domnului și ultimul mare profet al Vechiului Testament.
Semnificația sărbătorii
Sfântul Ioan Botezătorul este venerat pentru rolul său unic în istoria mântuirii: el a pregătit calea pentru venirea lui Hristos și l-a botezat pe Iisus în apele Iordanului. Sărbătoarea lui încheie ciclul marilor praznice de iarnă, fiind un moment de reflecție spirituală și de întărire a credinței.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul: nașterea vestită de înger
Potrivit tradiției bisericești, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia și a Elisabetei, „descendentă a seminției lui Aaron”. Nașterea sa a fost vestită de Arhanghelul Gavriil chiar în timp ce Zaharia slujea la templu. Pentru îndoiala sa, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui copilului.
Nașterea lui Ioan a avut loc cu aproximativ șase luni înainte de Nașterea Mântuitorului, subliniind rolul său de pregătitor al venirii lui Mesia.
Cum ajunge Ioan să-L cunoască și să-L mărturisească pe Hristos
Un episod esențial este întâlnirea dintre Elisabeta și Fecioara Maria, când pruncul Ioan „saltă” în pântecele mamei sale. Totuși, potrivit Evangheliei după Ioan, Botezătorul nu Îl recunoaște pe Hristos „din experiență”, ci prin semnul arătat de Dumnezeu: Duhul coborând peste Iisus. Acesta devine criteriul recunoașterii: „peste Cel peste care vei vedea Duhul pogorându-Se și rămânând, Acela este Fiul lui Dumnezeu”.
Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul: „Pocăiți-vă!”
În timpul domniei lui Tiberiu, Ioan își începe propovăduirea, având misiunea de a pregăti poporul pentru venirea lui Mesia și de a-L arăta lui Israel. Mesajul central al lui Ioan rămâne chemarea la pocăință și la schimbarea inimii: „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor!”
Model de smerenie: „El trebuie să crească”
Deși urmat de mulțimi și recunoscut ca proroc, Ioan Botezătorul se definește prin smerenie: „El trebuie să crească, iar eu să mă micșorez”. Rolul său este să pregătească, nu să eclipseze, iar Biserica îl cinstește ca model de slujire și mărturie despre Hristos.
Îmbrăcămintea și hrana din pustie: semn de asceză
Evangheliile îl prezintă pe Ioan trăind în pustie, purtând haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică – simbol al ascezei și al vieții întoarse spre esențial. Acest mod de viață devine o predică vie: omul se curățește prin înfrânare pentru a putea vorbi limpede despre Dumnezeu.
Moartea Sfântului Ioan: mustrarea nedreptății
Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat și apoi omorât din porunca lui Irod, în urma cererii făcute la un ospăț – episod cunoscut drept Tăierea capului Sfântului Ioan (29 august). Moartea sa rămâne, în tradiția creștină, un simbol al curajului de a mustra păcatul și abuzul, chiar cu prețul vieții.
Tradiții și obiceiuri populare
- Stropirea cu apă sfințită: În multe sate, preoții merg din casă în casă și îi stropesc pe credincioși cu agheasmă, pentru a aduce binecuvântare și sănătate în noul an.
- Pomenirea celor cu numele Ioan: Este una dintre cele mai răspândite sărbători onomastice, peste două milioane de români și moldoveni purtând numele Sfântului Ioan sau derivatele sale.
- Obiceiuri de purificare: Se spune că în această zi, toate apele devin sfințite, iar oamenii care se spală sau beau apă în această zi sunt protejați de boli.
- Mese festive: Gospodinele pregătesc bucate tradiționale, iar rudele și prietenii sunt invitați la masă pentru a-i sărbători pe cei cu numele de Ioan.
Superstiții și credințe populare
- Se crede că cine râde sau e vesel în ziua Sfântului Ioan va avea parte de bucurii tot anul.
- Nu se spală rufe sau nu se fac treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul.
- Se spune că după Sfântul Ioan „se botează gerul”, iar vremea începe să se îmblânzească.