Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero joi, 13 august, după oprirea controlată a ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Măsura a fost luată din motive de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul necesar pentru asigurarea apei utilizate la răcirea instalațiilor, transmite Mediafax.
Potrivit datelor publicate în timp real de Transelectrica, în jurul prânzului energia nucleară avea o contribuție de 0% la producția de electricitate a României. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din producția națională de energie electrică.
Oprirea centralei vine în contextul scăderii accentuate a nivelului Dunării, fenomen provocat de deficitul de precipitații și temperaturile ridicate din ultima perioadă.
Energia solară asigură peste 40% din producție
În lipsa producției nucleare, o parte importantă a necesarului de electricitate este acoperită de alte surse.
La ora 11:57, România producea în total aproximativ 5.088 MW de energie electrică. Cea mai mare contribuție, de 43,8%, provenea din surse fotovoltaice, care generau 2.227 MW.
Centralele pe hidrocarburi asigurau 973 MW, echivalentul a 19,13% din producție, în timp ce cărbunele contribuia cu 686 MW, respectiv 13,49%.
Energia eoliană furniza 677 MW, iar hidrocentralele – 429 MW. Biomasa avea o contribuție de 53 MW, iar instalațiile de stocare furnizau aproximativ 40 MW.
Producția nucleară era de zero MW.
Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 20% din energia României
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie în care statul român, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni.
Cele două reactoare funcționale au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW și asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării.
Este a doua oară în ultimele luni când ambele unități de la Cernavodă sunt oprite simultan, însă este pentru prima dată în ultimii 23 de ani când situația este provocată de debitul extrem de redus al Dunării.
Un episod similar s-a produs în 2003
România s-a mai confruntat cu o situație asemănătoare în vara anului 2003, când la Cernavodă funcționa doar Unitatea 1. Unitatea 2 avea să fie conectată la rețeaua națională abia în august 2007.
La 23 august 2003, reactorul a fost oprit preventiv după ce nivelul Dunării a coborât atât de mult încât nu mai putea fi asigurată captarea normală a apei necesare răcirii.
O zi mai târziu, debitul Dunării la Baziaș ajunsese la aproximativ 1.640 de metri cubi pe secundă, una dintre cele mai scăzute valori înregistrate până atunci.
La stația hidrometrică Cernavodă, nivelul apei a coborât la minus 187 de centimetri, iar debitul local ajunsese la aproximativ 200 de metri cubi pe secundă.
Unitatea 1 a fost repornită abia pe 16 septembrie 2003, după creșterea nivelului Dunării.
În urma acelui episod, Nuclearelectrica a stabilit praguri operaționale pentru nivelul apei din bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire ale centralei.