Producătorii moldoveni şi-au expus mărfurile la un târg de promovare a exporturilor. Oamenii de afaceri s-au întâlnit la Conacul Manuc Bei din oraşul Hânceşti cu ambasadorii, care ne reprezintă ţara peste hotare.
Miza acestora sunt noi conexiuni cu pieţele internaţionale, mai ales că una dintre priorităţile Ministerului de Externe este diplomaţia economică, transmite trm.md.
Irina Braşoveanu şi-a prezentat colecţia vestimentară care poate fi găsită pe piaţa locală. Însă, până a-şi pune pe roate afacerea, ea a muncit 12 ani în Portugalia.
„Totuşi am hotărât să revin acasă, aici am părinţi, am familia.
Eu mereu mi-am dorit să revin acasă, deci visul meu nu a fost să trăiesc peste hotare. Iniţial eu am început să pictez pe haine, vindeam, aveam clienţi şi peste hotare, însă acum ne-am axat pe piaţa locală, vindem pe online, nu avem magazin fizic până când. Planificăm, vedem cu decurg lucrurile.”
„Noi avem capacităţi, putem produce paste de nuci, jumătate de tonă într-o oră, sunt capacităţi mai mari decât le vindem acum pe piaţa locală, noi vrem să ieşim de curând pe piaţa română, deja am negociat şi contractul la moment”, a menţionat managera Nadejda Hadjivu.
„Ţintim piaţa locală evident, dar ţintim şi piaţa de dinafară, iar acest eveniment care a adunat şi producătorii şi motoarele de export a imaginii de ţară, vreau să cred că o să fie de bun augur şi o să ne contureze nişte poduri de ieşire în afară ca să trezim loialitatea şi simpatia şi consumatorului din afară”, a remarcat vinificatoarea Natalia Efros-Bujor.
Concurenţa pe piaţa europeană e dură totuşi după majorarea cotelor la fructe, exporturile au crescut, de exemplu strugurii şi prunele.
Şansa produselor moldoveneşti e să-şi găsească o nişă liberă, dar şi să fie promovate drept produse eco.
„Pentru ţările Uniunii Europene, fiecare ţară are preferinţele ei, şi dacă vorbim despre anumite fructe pe care le exportăm acolo, noi venim într-un fel să beneficiem de ferestrele de oportunitate, adică atunci când nu există ofertă pe piaţa respectivă, de exemplu noi am dezvoltat piaţa Uniunii Europene”, a declarat reprezentantul Asociaţiei Exportatorilor de Fructe, Iurie Fală.
„Pentru a întoarce investiţiile, trebuie să ţintiţi consumatorii elitişti, acei consumatori care au grijă ce mănâncă, iar produsele bio sunt pentru aceşti oameni care sunt gata să cheltuie mai mulţi bani”, a remarcat Jon Tombinski, Înalt Consilier UE.
Prioritatea zero a diplomaţiei moldovene rămâne integrarea europeană, dar ambasadorii trebuie să facă şi diplomaţie economică, susţin autorităţile.
„La fel de important pentru noi este ca sistemul diplomatic să ajute comunitatea de oameni de afaceri, producătorii, exportatorii, să exportăm mai mult pentru că exporturile noastre evident se traduc în salarii, în beneficii, în locuri de muncă şi evident depunem un efort susţinut împreună cu ambasadele pentru a promova exporturile noastre”, a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu,
În prima jumătate de an, exporturile moldoveneşti au depăşit 2,2 miliarde de dolari. Cea mai mare piaţă de desfacere este cea europeană care are o cotă de 61 la sută.