Decizia de a amâna sărbătorirea Paștelui Blajinilor i-a derutat pe unii credincioși, care se întreabă cât de creștinește este acest lucru. Cât este de firesc să sărbătorim Învierea Domnului la cimitir după ce deja sărbătorim Înălțarea, la 40 de zile de la Paști.
Pavel Borșevschi, parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău, a oferit un răspuns, pentru ipn.md:,,Probabil, sunt derutați cei care tratează acest subiect superficial, din perspectiva gastronomiei, a pomenilor și a altor obiceiuri pseudo-creștine. Creștinii practicanți înțeleg această sărbătoare altfel și voi încerca să explic, în cele ce urmează, însemnătatea Paștilui Blajinilor și contextul în care s-a dezvoltat această sărbătoare. Pomenirea celor adormiți în Biserica creștin-ortodoxă are o însemnătate deosebită. Noi credem că prin rugăciune, or pomenirea înseamnă rugăciune, putem să ne manifestăm dragostea pe care o avem față de cei răposați. Biserica are, pe parcursul anului, mai multe zile dedicate pomenirii celor răposați, inclusiv trei sâmbete din Postul în care ne aflăm, Postul Mare. Mai mult decât atât, toate sâmbetele anului sunt zile de pomenire a celor trecuți din viața aceasta.În ceea ce privește pomenirea morților de Paștile Blajinilor, aceasta se face pentru faptul că în perioada dintre Duminica Floriilor și prima duminică după Paști, numită a Tomii, nu se mai fac rugăciuni pentru răposați. Înainte vreme, dacă murea cineva în această perioadă, era înmormântat fără de slujba preotului. Astfel, în lunea de după Duminica Tomii creștinii mergeau la cimitir, făceau rugăciunea cuvenită pentru cei răposați în perioada sus enunțată și pomeneau pe toți cei din veac adormiți în dreaptă credință.Această lucrare, însă, nu e una generală pentru toată Biserica creștin-ortodoxă. Spre exemplu, rușii fac pomenirea morților în ziua de marți, de „Radonița”. Românii, în diferite regiuni ale țării, fac în mod deosebit – unii în lunea de după Duminica Tomii, alții de sărbătoare Înălțării Domnului sau chiar de Duminica Mare, așa cum va fi și la noi anul acesta. Aceeași situație e și în Grecia. Deci, sunt niște tradiții locale, care nu sunt reglementate prin vre-un canon bisericesc.Ținând cont de cele spuse, putem afirma că nu încălcăm nimic dacă, pornind de la starea de excepție pe care o avem în țară, vom pomeni în cimitire răposații în zilele de șase, șapte și opt iunie. Mai ales că sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari e rânduită de tipicul bisericesc drept zi în care se face pomenirea celor plecați la Domnul”.