Ministerul rus de Externe a catalogat drept „nesemnificative” consultările pe care un grup de lideri europeni le vor avea prin videoconferință cu președintele american Donald Trump, în încercarea de a-l determina să apere interesele Ucrainei la summitul cu Vladimir Putin, ce va avea loc vineri în Alaska.
„Considerăm acțiunile cerute de europeni drept acțiuni politice și practic nesemnificative. La nivel verbal, europenii susțin eforturile diplomatice ale Washingtonului și Moscovei pentru soluționarea crizei ucrainene, dar în realitate Uniunea Europeană le sabotează”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexei Fadeev, citat de AFP și EFE.
Fadeev a subliniat că summitul Putin-Trump trebuie să le permită liderilor să se concentreze pe abordarea tuturor problemelor acumulate, de la criza ucraineană la obstacolele din dialogul bilateral. El a reiterat că Rusia nu și-a schimbat poziția de principiu privind conflictul ucrainean, menținând cererile formulate de Putin, inclusiv neutralitatea Ucrainei și statutul de țară liberă de arme nucleare.
Diplomatul rus a adăugat că Moscova nu a primit niciun răspuns oficial din partea Kievului la propunerea de creare a trei grupuri de lucru (politic, militar și umanitar) pentru impulsionarea negocierilor de pace.
Între timp, liderii europeni și-au intensificat contactele pentru a-l apropia pe Trump de pozițiile europene privind Ucraina. Cancelarul german Friedrich Merz a organizat miercuri o videoconferință la care participă șefii de stat sau de guvern din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ulterior, aceștia vor discuta și cu Donald Trump, iar tot miercuri are loc o reuniune a „coaliției voluntarilor” – țări care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia.
Rusia a cerut Ucrainei să cedeze oficial cele patru regiuni controlate parțial de armata rusă (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și Crimeea, să renunțe la aspirația de aderare la NATO și să-și diminueze capacitățile militare. Ucraina a respins aceste condiții, cerând retragerea completă a trupelor ruse și garanții de securitate din partea Occidentului, inclusiv desfășurarea unui contingent militar european pe teritoriul său – propunere respinsă categoric de Rusia.
Înaintea videoconferinței, statele UE (cu excepția Ungariei) au emis o declarație în care cer ca orice negocieri „semnificative” privind Ucraina să aibă loc doar după ce Rusia va accepta o încetare a focului sau diminuarea ostilităților. De asemenea, UE subliniază că frontierele „nu pot fi schimbate prin forță”, după ce Trump a sugerat un posibil schimb de teritorii pentru un acord de pace.
VEZI ARTICOLE