Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dat-o în judecată pe Oana Țoiu, ministrul de Externe al României, solicitând daune morale de 1 leu și încetarea oricăror acte de defăimare la adresa sa. Acțiunea, depusă la Tribunalul București luna trecută și consultată de G4Media.ro, prevede ca, în cazul unui verdict favorabil, Oana Țoiu să publice decizia instanței pe cheltuiala sa într-un ziar cu acoperire națională.
Ceban susține că ministrul l-a defăimat într-un interviu acordat în iulie, după ce autoritățile române au anunțat interdicția sa de intrare pe teritoriul României și în Spațiul Schengen, invocând legăturile sale cu Federația Rusă și riscuri la adresa securității naționale. Oana Țoiu nu a comentat până la ora redactării articolului.
În paralel, primarul a deschis alte trei procese pentru a suspenda sau anula decizia de interdicție, însă unul dintre acestea a fost deja respins pe fond.
Ceban, lider al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, argumentează că declarațiile Oanei Țoiu i-au provocat un prejudiciu moral, afectându-i reputația și imaginea publică. El susține că afirmațiile ministrului ar fi „calomnii” și „tehnici manipulatorii” fără suport probatoriu, menite să-l discrediteze în rândul opiniei publice și al electoratului.
Contextul interdicției
Decizia de interdicție a fost luată la propunerea Serviciului Român de Informații, pe motiv că Ceban ar reprezenta un potențial pericol pentru siguranța națională, având legături cu Federația Rusă. În trecut, presa din Moldova și România a documentat în repetate rânduri conexiunile sale cu Rusia, inclusiv participarea la proteste pro-Moscova și vizite la Moscova în momente-cheie.
Ceban a subliniat în instanță că, în calitate de primar, a semnat numeroase parteneriate cu orașe și județe din România și că a condamnat public acțiunile Rusiei în Ucraina, promovând valorile europene.
Rezultatele politice recente
La alegerile parlamentare din Republica Moldova, alianța condusă de Ceban a obținut 8 mandate din 101, ocupând locul trei, după PAS (55 de mandate) și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor (26 de mandate).
Procesul intentat de Ceban se înscrie într-un context mai amplu de contestare a deciziei de interdicție, cu multiple acțiuni în instanță împotriva autorităților române.