O nouă investigație lansată de Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial Evreiesc, pune presiune pe gigantul bancar UBS – care a preluat recent Credit Suisse – și riscă să deschidă calea pentru despăgubiri de miliarde de dolari. Miza? Conturile victimelor Holocaustului și fondurile ascunse de regimul nazist, care ar putea fi încă nedescoperite, scrie El Pais.
Un dosar istoric redeschis
Ronald Lauder, cunoscut pentru rolul său-cheie în acordul din 1998 care a obligat băncile elvețiene să plătească 1,25 miliarde de dolari victimelor Holocaustului, susține că acele compensații nu au acoperit întreaga sumă datorată. „Probabil au rămas între 5 și 10 miliarde de dolari nepăstrați”, spune Lauder, care a demarat discret, în ultimii cinci ani, o campanie pentru a forța Credit Suisse și noul său proprietar, UBS, să redeschidă arhivele și să caute noi dovezi.
Cu susținerea Casei Albe și a Congresului SUA, investigația a fost redeschisă și a scos la iveală documente și conturi omise în anii ‘90. În acest moment, peste 50 de experți, inclusiv contabili criminaliști, lucrează la clarificarea situației, iar banca colaborează cu autoritățile americane pentru a aduce mai multă lumină asupra acestei perioade tragice din istorie.
Posibile despăgubiri de miliarde
UBS, nevoită să preia investigația odată cu achiziția Credit Suisse, ar putea fi confruntată cu procese de despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari. În timp ce unii susțin că acordul din 1998 îi protejează de noi pretenții, grupuri evreiești și senatori americani cer ca banca să nu facă economie de eforturi și să asigure transparență totală.
Analiza include și documente naziste descoperite recent în Argentina, care ar putea aduce noi dovezi despre fondurile ascunse de regimul nazist și traseul lor financiar după război.
O problemă de imagine și încredere
Pentru UBS, problema nu este doar una istorică, ci și una de imagine și relații internaționale. Menținerea unei bune colaborări cu autoritățile de reglementare din SUA este esențială pentru extinderea afacerilor în rândul americanilor bogați. În Elveția, însă, abordarea cooperantă a băncii a generat critici, mulți considerând că responsabilitatea a fost acoperită de acordul din anii ‘90.
Ce urmează?
Investigația independentă, condusă de avocatul american Neil Barofsky, a descoperit conturi nedivulgate anterior, unele marcate cu „American blacklist” – indicii ale unei posibile mușamalizări. Senatori americani au criticat Credit Suisse pentru obstrucționarea anchetei inițiale, iar unele grupuri evreiești cer compensații suplimentare.
Deși UBS nu a făcut publice cifre privind posibilele despăgubiri, situația rămâne sensibilă și poate avea repercusiuni financiare și reputaționale importante pentru bancă. Finalizarea anchetei ar putea însemna, pentru UBS, nu doar închiderea unui capitol dureros din istorie, ci și o nouă provocare financiară majoră.
VEZI ARTICOLE