Creștinii ortodocși de stil vechi se pregătesc să intre în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut în popor și sub denumirea de Postul Sânpetrului. Acesta este unul dintre cele mai vechi posturi ale Bisericii și este dedicat cinstirii celor doi mari apostoli care au contribuit decisiv la răspândirea creștinismului.
Spre deosebire de Postul Paștelui sau al Crăciunului, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are o durată fixă. El începe în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților și se încheie la sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, celebrată pe 12 iulie, conform calendarului ortodox de stil vechi.
Postul este rânduit în amintirea faptului că Sfinții Apostoli obișnuiau să postească și să se roage înainte de a pleca la propovăduirea Evangheliei. În vechime, el era cunoscut și sub numele de Postul Cincizecimii, deoarece urma imediat după perioada Rusaliilor și era dedicat cinstirii darurilor Sfântului Duh revărsate asupra Apostolilor.
Un post cu o tradiție de aproape două milenii
Potrivit tradiției creștine, Postul Sfinților Apostoli este unul dintre cele mai vechi posturi ale Bisericii. Existența sa este menționată încă din secolul al IV-lea în Constituțiile Apostolice, ceea ce arată că era practicat încă din primele veacuri creștine.
În vechime, acesta era cunoscut și sub numele de Postul Cincizecimii, deoarece începea după sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh și reprezenta o formă de mulțumire pentru darurile primite de Apostoli la Rusalii.
Biserica a rânduit acest post în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, dar și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a lua decizii importante și înainte de a porni în misiunile de propovăduire a Evangheliei.
Cât durează Postul Sânpetrului
Postul începe în fiecare an în ziua de luni de după Duminica Tuturor Sfinților și se încheie pe 12 iulie, când sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel conform calendarului ortodox de stil vechi.
Durata sa depinde de data Paștelui și poate varia considerabil de la un an la altul. În anii în care Paștele este sărbătorit mai devreme, postul este mai lung, iar atunci când Paștele cade mai târziu, perioada de postire este mai scurtă.
Ce alimente sunt permise
Postul Sfinților Apostoli este considerat mai ușor decât Postul Mare.
Potrivit rânduielilor bisericești:
- Luni, miercuri și vineri se consumă mâncare de post fără untdelemn;
- Marți și joi este permis consumul de untdelemn și vin;
- Sâmbăta și duminica este dezlegare la pește, untdelemn și vin.
De asemenea, dacă în această perioadă cade o sărbătoare importantă, Biserica poate acorda dezlegări suplimentare.
Tradiții și credințe populare
În tradiția populară, Postul Sânpetrului era respectat cu strictețe în mediul rural. Se credea că cei care țin postul cu credință vor avea parte de sănătate, belșug și protecție divină.
În unele regiuni, oamenii evitau muncile grele în zilele de post și participau mai des la slujbele religioase. Totodată, perioada era considerată una potrivită pentru împăcare, rugăciune și fapte de milostenie.
Cine au fost Sfinții Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru, numit înainte Simon, a fost unul dintre cei mai apropiați ucenici ai lui Iisus Hristos și este considerat conducătorul celor doisprezece apostoli. Pescar de meserie, el a devenit unul dintre cei mai importanți vestitori ai creștinismului.
Sfântul Apostol Pavel, cunoscut inițial sub numele de Saul din Tars, a fost la început prigonitor al creștinilor. După convertirea sa pe drumul Damascului, a devenit unul dintre cei mai mari misionari ai Bisericii și autorul unor importante epistole din Noul Testament.
Deși au avut vieți diferite, cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună deoarece tradiția spune că au primit moarte martirică în aceeași perioadă, la Roma.
Postul nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente, ci și o perioadă de rugăciune, pocăință, iertare și apropiere de Dumnezeu. Preoții amintesc că sensul postului este curățirea sufletească și cultivarea faptelor bune, nu doar respectarea unor restricții alimentare.