Forțele armate ale Ucrainei au preluat, din luna trecută, inițiativa pe câmpul de luptă pentru prima dată după contraofensiva eșuată din 2023, comentează The Economist, citând analiști și mișcările observate pe front. Potrivit publicației, Rusia a încercat o nouă ofensivă de primăvară, însă planul nu a livrat rezultatele așteptate, iar presiunea ucrainenilor s-a mutat tot mai mult și în spatele liniilor inamice.
Rusia pierde teren: un indicator rar după 2023
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că suprafața ocupată de Rusia în Ucraina s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie — o pierdere lunară pe care analiștii o descriu drept neobișnuită, nemaîntâlnită la această scară de la contraofensiva ucraineană din vara lui 2023. The Economist leagă această evoluție de contraatacuri ucrainene mai bine coordonate și de intensificarea atacurilor aeriene cu drone, inclusiv pe distanțe medii.
În analiza citată, profesorul emerit Lawrence Freedman (King’s College London) numește situația un posibil „punct de cotitură”, avertizând că „în unele locuri, totul ar putea începe să se prăbușească” pentru armata rusă dacă presiunea se menține.
Pierderi tot mai grele pentru armata rusă
În paralel, The Economist notează că pierderile lunare ale armatei ruse ar fi ajuns la aproximativ 35.000 de soldați, depășind rata de recrutare. Publicația mai subliniază o schimbare în raportul morți–răniți: dacă anterior existau doi sau trei răniți la fiecare soldat ucis, acum Rusia ar pierde aproape doi morți pentru fiecare rănit.
O explicație invocată este utilizarea pe scară largă a dronelor FPV (first-person view), despre care se afirmă că ar provoca în prezent circa 80% din victimele de pe front. Înarmate cu explozibili, aceste drone nu doar lovesc direct, ci și îngreunează evacuarea răniților, crescând riscul ca rănile să devină fatale.
Atacuri tot mai adânci în spatele liniilor ruse
O altă tendință evidențiată este extinderea razei atacurilor ucrainene cu drone în profunzimea teritoriului controlat de Rusia. Freedman observă că loviturile asupra logisticii și infrastructurii ruse complică tot mai mult operațiunile ofensive. În martie, Ucraina ar fi depășit Rusia pentru prima dată la numărul de atacuri cu drone cu rază lungă.
Potrivit analizei, ținte militare și economice aflate chiar și la 2.000 km de granița cu Ucraina sunt vizate tot mai frecvent, iar aproximativ 70% din teritoriul Rusiei ar fi ajuns în raza de acțiune a dronelor ucrainene. Seth Jones (CSIS, Washington) apreciază că aceste lovituri produc și „daune psihologice” în Rusia.
Întrebarea centrală rămâne dacă pierderile de pe front și presiunea asupra infrastructurii indică o scădere reală a capacității Kremlinului de a continua războiul sau dacă Rusia va reuși să se adapteze rapid, mai ales în „cursa dronelor”.
Putin vorbește despre pace, dar scepticismul rămâne
Pe acest fundal, Vladimir Putin a declarat că războiul s-ar apropia de sfârșit și că ar fi dispus să negocieze noi acorduri de securitate în Europa, propunându-l inclusiv pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca potențial interlocutor între Rusia și UE. Totuși, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat că mesajele despre pace ar putea fi o diversiune menită să distragă atenția de la slăbiciunile Rusiei.
Pistorius a punctat, în timpul unei vizite la Kiev, că Putin ar putea opri războiul dacă ar vrea, dar că există riscul ca aceste declarații să fie „o nouă păcăleală”. În opinia sa, Rusia nu poate indica în prezent câștiguri teritoriale semnificative, iar armata rusă continuă să piardă din teritoriile cucerite.
În evaluarea The Economist, următoarele luni vor fi decisive: dacă Ucraina își menține presiunea și își extinde avantajul tehnologic în utilizarea dronelor, Rusia ar putea fi forțată să-și recalibreze strategia. Pe de altă parte, capacitatea Kremlinului de a răspunde rapid — prin adaptare tactică, rezerve și contramăsuri anti-dronă — va cântări greu în evoluția frontului.