Două femei au fost reținute pentru 24 de ore într-un dosar privind obținerea frauduloasă a cetățeniei române. Acestea sunt cercetate pentru trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale, instigare la abuz în serviciu și complicitate la dare de mită. Una dintre suspecte a fost prinsă în flagrant în timp ce primea 7.500 de euro.
Procurorii cer arestarea preventivă
Potrivit procurorilor din România, cele două femei urmează să fie prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă.
Anchetatorii precizează că una dintre inculpate, care deține cetățenia Republicii Moldova și a României, ar fi pretins, în octombrie 2025, suma de 5.000 de euro unui cetățean tunisian pentru întocmirea unui dosar de redobândire a cetățeniei române, deși ar fi știut că acesta nu îndeplinea condițiile legale.
Acte false pentru a demonstra o ascendență fictivă
Conform anchetei, în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026, la solicitarea femeii și a unui cetățean ucrainean, în Ucraina ar fi fost falsificate acte de stare civilă pentru a crea în mod fictiv ascendența necesară redobândirii cetățeniei române.
Procurorii susțin că documentele atestau în mod nereal că bunicii solicitantului s-ar fi născut înainte de anul 1940 în regiunea Odesa.
Totodată, anchetatorii afirmă că inculpata ar fi determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie să înregistreze cinci cereri de redobândire a cetățeniei fără ca solicitanții să se prezinte personal la registratura instituției.
A fost prinsă în flagrant cu 7.500 de euro
Cea de-a doua inculpată este cercetată pentru trafic de influență și complicitate la dare de mită.
Potrivit procurorilor, în aprilie 2026 aceasta ar fi cerut 7.500 de euro, susținând că poate influența funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru urgentarea soluționării unui dosar.
La 28 iulie 2026, femeia a fost prinsă în flagrant după ce ar fi primit suma solicitată.
Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție, de care beneficiază persoanele cercetate până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.