Deputații vor să rezolve o nedreptate. Vor analiza un proiect de lege care va egala salariile femeilor cu ale bărbaților

30/01/2022 -11:51
Imagine

În contextul zilei egalităţii salariale, care va fi marcată pe 22 februarie, Parlamentul va examina, în vederea votării în primă lectură, un proiect de lege privind modificarea câtorva acte normative din domeniul de salarizare, cum sunt Codul muncii, Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi ş.a.. Este concluzia la care s-a ajuns în cadrul consultărilor publice asupra proiectului de lege menţionat, organizate de Comisia protecţie socială, sănătate şi familie.

În Republica Moldova, în medie, salariile femeilor sunt cu 14% mai mici decât salariile bărbaţilor. „Acest proiect de lege, ca şi concept, vine să rezolve o nedreptate, o inechitate socială în bază de gen – inechitatea salarială între bărbaţi şi femei”, a menţionat Doina Gherman, preşedinta Comisiei politică externă a Parlamentului, autoarea proiectului de lege, scrie tvrmoldova.md.

„Cel mai grav este faptul, că în sectoarele în care salariile sunt mai mari, acolo şi discrepanţele cresc semnificativ”, a specificat deputata. În sectorul IT discrepanţa salarială între bărbaţi şi femei, în medie, este de 38%. În sectorul finanţe şi asigurări, discrepanţa este de 44%. „Problema cea mai mare este că aceste discrepanţe cresc de la an la an”, a subliniat Doina Gherman. În anii 2018, 2019, 2020 ele sunt în creştere semnificativă. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în medie, diferenţa între salariile bărbaţilor şi femeilor este de peste 14000 lei, iar asta afectează şi diferenţa la pensii, care este de aproximativ 5000 de lei.

Reprezentantul Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării (CPED), Andrei Brighidin, a menţionat că până în prezent nu au fost depuse prea multe cauze la Consiliu, care să semnaleze problema în cauză. Aceasta s-a întâmplat „pentru că nu există transparenţă în sistemul de salarizare”. „La nivelul UE deja există o cazuistică destul de detaliată în acest sens. Curtea de Justiţie a UE a menţionat în mai multe cauze că un sistem de salarizare netransparent, prin definiţie este un sistem discriminatoriu”, a specificat Andrei Brighidin. În Republica Moldova însă, salariul este confidenţial „şi nici nu sunt făcute publice grilele relative de salarizare în cadrul unităţii”, a specificat reprezentantul CPED.

Reprezentantul Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Vladislav Caminschi, a atras atenţia asupra faptului că unele prevederi ale proiectului propus spre discuţie le repetă pe cel care deja sunt prezente în legislaţia în vigoare, deci, se promovează „paralelismul”. „Aceeaşi normă introdusă în câteva legi nu devine mai bună. E aceeaşi normă în final. E de ajuns de a o introduce într-o singură lege”, a menţionat Vladislav Caminschi. Pe de altă parte, informaţia cu privire la salarizare are un caracter confidenţial. „Obligaţia (din partea administraţiei întreprinderii, n.r.) de a nu divulga o asemenea informaţie unor persoane terţe, la solicitarea angajatului, trebuie să rămână”, a specificat Vladislav Caminschi.

Membrul Comisiei buget, economie, finanţe, deputatul PAS Radu Marian, a obiectat în privinţa formulei din proiectul de lege – „Angajatorul este obligat să asigure egalitatea de remunerare între salariaţi pentru muncă de valoare egală”. „Definiţia este destul de largă şi interpretativă”, „e o problemă la nivel de interpretare: cum interpretezi valoarea egală, natura muncii, condiţiile de muncă”, a menţionat Radu Marian.

În finalul discuţiei Doina Gherman a accentuat că discrepanţa salarială între bărbaţi şi femei nu se datorează numai faptului că bărbaţii lucrează în sectoare în care salariile sunt mai mari. „Inegalitatea există şi ea începe chiar din ziua angajării. E vorba şi de puterea de negociere. Femeile sunt discriminate pentru că tind să ceară un salariu mai mic decât bărbaţii, iar angajatorii profită de aceasta”, a explicat deputata. Aceasta se întâmplă pentru că o femeie care, de exemplu, are scris în CV-ul ei că are trei copii acasă şi 5-6 ani nu a fost prezentă pe piaţa muncii, deci, are o vechime mai mică, poate fi dezavantajată. „Angajatorii nu trebuie să profite de acest lucru”, a subliniat Doina Gherman.