Administrația municipală condusă de primarul Ion Ceban este acuzată că ar fi încercat să autorizeze ilegal demolarea Hotelului Național și să acapareze un teren public valoros din centrul Capitalei, în vederea realizării unei scheme imobiliare estimate la sute de milioane de euro. Dezvăluirile îi aparțin fostului viceprimar al Chișinăului, Victor Chironda, care a prezentat detalii despre acest caz în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, scrie jurnal.md.
Potrivit lui Chironda, în 2022 a fost forțat să părăsească primăria după ce a refuzat să semneze autorizații pe care le-a considerat ilegale pentru demolarea Hotelului Național și construcția unui complex privat pe terenul aferent. El susține că a depus plângeri la CNA, Procuratură și a discutat inclusiv cu procurorul general și șefa PA de atunci, Veronica Dragalin, însă cazul ar fi fost „ascuns sub covor”.
Chironda explică faptul că primăria nu avea competența legală de a autoriza demolarea, deoarece o parte importantă a terenului nu aparținea clădirii, ci Consiliului Municipal Chișinău. Cu sprijinul direct al lui Ceban și al unor funcționari, s-ar fi încercat nu doar demolarea hotelului, ci și construirea pe un teren municipal, care putea fi valorificat la un preț exorbitant, dar s-a urmărit „scăparea” lui prin astfel de scheme.
După refuzul de a semna documentele, Chironda a fost forțat să demisioneze, iar autoritățile ar fi mușamalizat cazul. „Au fost emise ordonanțe de foaie verde la CNA și la procuratură, cum că totul e legal și frumos. După scandal, primarul s-a răzgândit, și-a retras propria autorizație, iar ulterior a cerut Ministerului Culturii să includă clădirea în Registrul monumentelor. De atunci, nimeni nu a mai făcut nimic cu ea”, a declarat Chironda.
Miza: terenul public și sutele de milioane de euro
Fostul viceprimar susține că schema urmărea acapararea terenului din fața hotelului, de trei ori mai mare decât amprenta clădirii. „Era vorba despre o schemă de sute de milioane de euro, chiar în buricul târgului. Se dorea ridicarea unei clădiri uriașe pe toată suprafața, prin deturnarea terenului public”, a explicat el.
Chironda acuză administrația locală că, deși știa de ani de zile despre pericolele și degradarea Hotelului Național (persoane fără adăpost, consum de droguri, câini vagabonzi), a ales să mimeze acțiunea și să nu intervină legal pentru securizarea clădirii. „Primăria putea interveni în regim de urgență, să pună garduri, camere de supraveghere, dar a ales să nu o facă, pentru că beneficiarii schemei erau mână-n mână”, a spus el.
El consideră că demolarea ar putea fi justificată doar dacă se respectă legea și nu se prejudiciază orașul.
Istoricul proprietății: de la Plahotniuc la Șor și Andronache
Hotelul Național, construit în perioada sovietică, a trecut în 2006 la Vladimir Plahotniuc, care promitea investiții de 33 de milioane de dolari pentru modernizare. Acestea nu s-au materializat, iar hotelul a rămas închis. În 2011, imobilul ar fi fost vândut lui Veaceslav Platon, prin companii afiliate, ca parte a unor scheme financiare ilegale. Ulterior, proprietatea a ajuns la Ilan Șor, tranzacția fiind finanțată indirect din fondurile deturnate prin „furtul miliardului”. În final, controlul a fost transferat către Vladimir Andronache, apropiat al Partidului Democrat, consolidând posesia în mâinile unor grupuri cu influență politică, dar fără intenții reale de investiții.
Astăzi, clădirea se află în ruină, devenind un simbol al corupției și complicității administrative. Subiectul a revenit în atenția publică după tragedia în care o adolescentă de 13 ani a fost găsită decedată în groapa ascensorului hotelului. Poliția a confirmat că imobilul reprezintă un pericol pentru viața și siguranța persoanelor, inclusiv a minorilor, și că a transmis multiple sesizări către administratorul SRL „Moldova-Tur” pentru fortificarea accesului.
În perioada 2022–2025, Poliția a constatat 93 de contravenții și a înregistrat opt cauze penale pentru circulația ilegală a drogurilor, trei cazuri de suicid și un caz de cădere accidentală a unei minore în incinta hotelului. Măsurile de securizare au fost aplicate doar parțial, iar gardul instalat temporar a fost deteriorat.
Poliția precizează că nu are competența de pază a bunurilor, această responsabilitate revenind proprietarului sau administrației publice locale.