Administrația Trump a publicat recent peste 240.000 de pagini de documente referitoare la supravegherea realizată de FBI asupra lui Martin Luther King Jr., laureat al Premiului Nobel pentru Pace și lider al Mișcării pentru Drepturile Civile din Statele Unite. Decizia vine în ciuda opoziției exprimate de familia King și de organizația pe care acesta a condus-o până la asasinarea sa, în 1968, relatează The Associated Press.
Ce conțin arhivele și cum au fost publicate
Documentele, sigilate inițial printr-o decizie judecătorească din 1977, au fost adunate de FBI și predate Administrației Naționale a Arhivelor și Documentelor. Familia lui King, inclusiv cei doi copii în viață, Martin III și Bernice, a fost informată în prealabil despre publicare și a avut posibilitatea să examineze documentele împreună cu propriii consilieri.
Într-un comunicat publicat luni, Martin III și Bernice King au subliniat caracterul profund personal al acestor dosare, cerând ca ele să fie analizate cu empatie și respect pentru durerea pe care familia o resimte de peste 57 de ani. „Aceste dosare trebuie privite în contextul lor istoric complet”, au transmis ei.
Contextul deciziei și reacția Administrației Trump
Publicarea acestor documente face parte dintr-o inițiativă mai largă a președintelui Donald Trump de a declasifica dosarele legate de asasinarea unor figuri importante din istoria SUA, precum John F. Kennedy, Robert F. Kennedy și Martin Luther King Jr. Decizia a venit și pe fondul presiunilor publice privind transparența, după modul controversat în care administrația a gestionat dosarele privind ancheta împotriva lui Jeffrey Epstein.
Inițial, dosarele King urmau să rămână sigilate până în 2027, însă Departamentul Justiției a solicitat ridicarea ordinului de sigilare înainte de termen. Cercetători, istorici și jurnaliști s-au arătat deja interesați să studieze aceste documente pentru a descoperi noi detalii despre asasinarea lui King din 4 aprilie 1968, la Memphis.
Supravegherea și hărțuirea lui King de către FBI
Conferința Creștină de Leadership din Sud (SCLC), organizație cofondată de King, s-a opus publicării, argumentând că FBI-ul a supravegheat ilegal liderii mișcării pentru drepturile civile. Sub conducerea lui J. Edgar Hoover, FBI-ul a interceptat telefoanele lui King, a instalat microfoane în camerele de hotel și a folosit informatori pentru a-l discredita.
Copiii lui King au subliniat că tatăl lor a fost victima unei campanii de dezinformare și supraveghere agresivă orchestrată de Hoover, menită să-i distrugă reputația și să submineze mișcarea pentru justiție socială. „Aceste acțiuni nu au fost doar încălcări ale vieții private, ci și atacuri intenționate la adresa adevărului și a demnității celor care luptau pentru justiție”, au declarat ei.
Asasinarea lui Martin Luther King și controversele ulterioare
Martin Luther King Jr. a fost asasinat pe 4 aprilie 1968, la Memphis, în timp ce susținea drepturile muncitorilor din sectorul salubrității. Oficial, James Earl Ray a pledat vinovat pentru asasinat, însă ulterior și-a retras declarația și a susținut că este nevinovat. Membrii familiei King și numeroși activiști au pus la îndoială verdictul, cerând redeschiderea anchetei. În 1998, Departamentul Justiției a reexaminat cazul, dar nu a identificat elemente care să infirme verdictul inițial.
VEZI ARTICOLE