Acordurile privind creșterea exporturilor de gaze rusești către China, obținute în timpul recentei vizite a președintelui Vladimir Putin la Beijing, ar putea fi dificil de onorat, avertizează experții Institutului pentru Energie și Finanțe (IEF), citați de The Moscow Times. Deși memorandumurile semnate vizează extinderea livrărilor prin conducta „Puterea Siberiei-1” și planuri pentru „Puterea Siberiei-2”, acestea nu sunt susținute de resursele existente ale Gazprom.
Conform acordurilor, din 2031, Rusia ar urma să majoreze volumul livrat către China de la 38 la 44 de miliarde de metri cubi anual, iar până în 2049, Gazprom s-a angajat să furnizeze 114 miliarde de metri cubi suplimentari. Problema majoră, subliniază experții IEF, este că zăcămintele Ciainda și Kovîkta, care alimentează „Puterea Siberiei-1”, nu pot susține aceste volume pe termen lung, fiind deja folosite și pentru gazificarea regiunilor interne și aprovizionarea uzinei de la Amur.
Pentru a-și onora angajamentele, Gazprom ar trebui să cumpere gaze de la alți producători ruși precum Rosneft, Surgutneftegaz sau INK, ceea ce ar însemna renunțarea la statutul său de exportator monopolist – un aspect la care a ținut cu strictețe până acum.
Expertul Mihail Krutihin estimează că, în prezent, Ciainda și Kovîkta livrează împreună circa 42 miliarde de metri cubi anual, din care aproximativ 38 de miliarde merg la export. „Aceste zăcăminte nu pot funcționa încă 30 de ani în acest ritm pentru a acoperi noile angajamente ale Gazprom”, avertizează Krutihin, menționând și scăderea productivității sondelor din cauza exploatării intensive.
Pe fundalul acestor incertitudini, comerțul bilateral Rusia-China a înregistrat o scădere: între ianuarie și mai 2025, exporturile rusești de țiței, produse petroliere, GNL, lemn și cărbune către China au scăzut semnificativ, iar volumul total al comerțului bilateral s-a redus cu 8%, potrivit datelor oficiale chineze.
Astfel, deși acordurile energetice dintre Moscova și Beijing sunt prezentate drept o victorie diplomatică, experții atrag atenția că, fără investiții suplimentare și surse alternative de gaze, Gazprom riscă să nu poată onora contractele semnate cu China.
VEZI ARTICOLE